Oamenii de stiinta au descifrat misterul modului in care balenele canta sub apa

Balenele canta suficient de tare pentru ca melodiile lor sa calatoreasca prin ocean, dar cunoasterea mecanismelor din spatele acestui lucru a fost un mister. Oamenii de stiinta cred acum ca au o idee, iar aceasta este ceva ce nu a fost intalnit la alte animale: o cutie vocala specializata, relateaza France24.

Expertii spun ca descoperirea va directiona cercetarile viitoare asupra modului in care balenele comunica.

Intr-un articol publicat miercuri in revista Nature, Coen Elemans de la Universitatea din Danemarca de Sud si colegii sai au studiat cutiile vocale, sau laringele, de la trei balene moarte si esuate – o balena cu cocoasa, o balena minke si o balena sei.

In laborator, cercetatorii au suflat aer prin cutiile vocale in conditii controlate pentru a vedea ce tesuturi ar putea vibra. Cercetatorii au creat, de asemenea, modele computerizate ale vocalizarilor balenei sei si le-au comparat cu inregistrari ale unor balene similare luate in natura.

Stramosii balenelor erau locuitori ai uscatului acum aproximativ 50 de milioane de ani, inainte de a se muta in apa. Elemans a spus ca animalele si-au adaptat cutiile vocale de-a lungul a zeci de milioane de ani pentru a emite sunete subacvatice.

Spre deosebire de oameni si de alte mamifere, balenele nu au dinti sau corzi vocale. In schimb, in carcasele lor vocale, ele au un tesut in forma de U care le permite sa inspire cantitati masive de aer si o „perna” mare de grasime si muschi care nu se intalneste la alte specii de animale. Balenele canta prin impingerea tesutului impotriva pernei de grasime si muschi, a spus Elemans.

„Acesta este cel mai cuprinzator si semnificativ studiu de pana acum privind modul in care balenele vocalizeaza, un mister de lunga durata in domeniu”, a declarat Jeremy Goldbogen, profesor asociat de oceane la Universitatea Stanford, care nu a fost implicat in noua cercetare.

El a precizat ca mai sunt multe de studiat „avand in vedere repertoriile acustice extraordinar de diverse” ale balenelor.

Oricat de puternice ar fi cantecele balenelor, modelarea sugereaza ca balenele cu cocoasa si speciile inrudite nu pot produce sunete mai puternice decat industria navala, a spus Elemans.

„Ele sunt foarte afectate de (zgomotul produs de transportul maritim) pentru ca le reduce semnificativ capacitatea de comunicare”, a spus el. „Pur si simplu nu au cum sa faca mai mult zgomot”, a completat el.

Deoarece unele balene canta ca un apel de imperechere, intreruperea acestor cantece de catre industria navala este potential ingrijoratoare, a declarat Michael Noad, director al Centrului pentru Stiinte Marine de la Universitatea Queensland din Australia.

„Populatiile de balene care sunt foarte dispersate, cum ar fi balenele albastre din Antarctica, s-ar putea sa nu-si poata gasi perechea intr-un mediu oceanic zgomotos”, a spus el, mentionand ca speciile de balene precum balenele cu cocoasa, care se aduna in numar mare, au mai multe sanse de a evita o astfel de poluare fonica.