Oana Gheorghiu a aprins lumina în cămară: „Zece oameni cumulează 47 de funcții în 16 companii de stat din energie și câștigă zeci de mii de lei lunar. Trebuie să oprim risipa”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, zece persoane ar ocupa împreună 47 de poziții în 16 companii diferite, iar un grup mai larg de 25 de persoane ar deține 77 din cele 288 de mandate active analizate.

Vicepremierul a afirmat că aceste situații au devenit vizibile după ce premierul Ilie Bolojan a preluat interimar conducerea Ministerului Energiei, moment în care autoritățile au avut acces la datele privind cumulul de funcții și remunerații.

Alergia la ambrozie poate apărea și la copiii foarte mici. Semnele pe care părinții nu ar trebui să le ignore

Taiwan vrea să împartă populației „dividendul AI”. Fiecare persoană ar urma să primească 10.000 de dolari taiwanezi

„Cum se fac banii în companiile de stat din energie?”, a întrebat Oana Gheorghiu într-o postare scrisă pe pagina sa de Facebook, prezentând mai multe exemple de venituri lunare cumulate.

Venituri de zeci de mii de lei din funcții multiple în companii de stat

Conform informațiilor publicate de vicepremier, unele persoane ar încasa lunar sume importante din combinarea mai multor poziții de conducere.

Printre exemplele oferite se numără: o persoană care ar obține aproximativ 75.000 de lei pe lună din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director; o altă persoană cu venituri de aproximativ 59.000 de lei lunar, provenite dintr-o combinație similară de mandate; un venit de aproximativ 58.700 de lei lunar rezultat dintr-o funcție executivă de director și o poziție temporară într-un consiliu de administrație; persoane care ar încasa între 48.000 și 52.000 de lei lunar din două mandate în consilii de administrație; o persoană care ar primi aproximativ 34.200 de lei lunar din cinci consilii de administrație.

Gheorghiu a criticat faptul că aceste remunerații coexistă cu nemulțumirile privind performanța companiilor de stat din energie și cu nivelul ridicat al facturilor plătite de consumatori.

„Aceștia sunt oamenii care ar trebui să se asigure că românii plătesc un preț decent la energia electrică”, a afirmat vicepremierul, susținând că problema nu este doar una financiară, ci și una de eficiență managerială.

„Portițele” legislative care permit cumulul de funcții

Oana Gheorghiu a susținut că situația este posibilă din cauza unor prevederi legislative care permit separarea între anumite tipuri de funcții.

Potrivit acesteia, limitele privind cumulul de mandate au fost reduse în ultimii ani – de la cinci mandate în 2011, la trei în 2016 și apoi la două în 2023 –, însă aceste restricții ar viza în principal funcțiile din consiliile de administrație sau consiliile de supraveghere.

Vicepremierul afirmă că funcțiile executive, precum cele de director general sau membru în directorat, sunt tratate separat și nu intră în același calcul al limitării mandatelor.

O altă problemă indicată de Gheorghiu este legată de unele societăți cu capital de stat parțial, organizate astfel încât să nu intre automat sub toate obligațiile de transparență și plafonare prevăzute pentru companiile controlate integral de stat.

„Nu ne lipsesc neapărat legile, ci voința de a închide portițele uitate prin ele”, a transmis vicepremierul.

Aceasta a susținut că, de-a lungul anilor, s-a format un mecanism prin care aceleași persoane au putut ocupa succesiv poziții în mai multe companii, prin rotația mandatelor și folosirea unor excepții legislative.

Reforma companiilor de stat, dificil de făcut

Vicepremierul a mai afirmat că schimbarea persoanelor aflate în conducerea companiilor de stat a fost dificilă în trecut, deoarece revocările puteau genera procese și obligații financiare suplimentare pentru stat.

Potrivit acesteia, modificările legislative adoptate în 2025 au simplificat anumite proceduri de revocare, în special în cazul persoanelor care nu respectă noile plafoane de remunerare.

Totuși, revocarea pe criterii de performanță slabă sau pentru decizii considerate contrare interesului companiei rămâne dependentă de modul în care au fost redactate contractele de mandat.

Gheorghiu susține că reforma reală a companiilor de stat nu presupune doar adoptarea unor legi noi, ci eliminarea mecanismelor care au permis acumularea de funcții și venituri în aceleași cercuri de persoane.

„Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a concluzionat vicepremierul.