Conform Pagina de Media, Georgică Severin a afirmat că expunerea publică face parte din statutul unui demnitar: „În situaţia Oanei Gheorghiu, pentru care am o simpatie deosebită, ea trebuie să înţeleagă că în momentul în care a ales cariera politică este expusă la toate aceste situaţii. Persoana privată care era şef de ONG nu mai este acelaşi lucru cu vicepremierul Guvernului. Îmi pare rău că a trebuit să încaseze lecţia asta, dar este doar începutul.”
În replică, Dorina Rusu a subliniat că atacurile din emisiuni au vizat activitatea unei organizații care a construit un spital, nu persoana Oanei Gheorghiu: „Nu e vorba despre o persoană, ci de activitatea asociaţiei, care este denigrată, despre care se fac afirmaţii nedovedite.”
Vasile Bănescu a completat: „Nu e un argument faptul că devenind om politic trebuie să încasezi absolut orice. Poate fi vorba de calomnie sau de ofense nejustificate. Niciun politician nu trebuie să încaseze orice doar pentru că este politician.”
Lucian Dindirică a invocat lipsa unei transparențe privind salariile din asociație, argument respins de alți membri ai consiliului, care au arătat că acuzațiile emise în emisiuni depășesc cu mult această temă.
Dorina Rusu a punctat: „Se vorbeşte de zeci de milioane de euro deturnate spre influenceri, fără nicio dovadă. Întreaga activitate a asociaţiei este pusă sub semnul întrebării, deşi există audit internaţional.”
Monica Gubernat a comentat că unele persoane trec greu de la statutul de „răsfăţat al presei” la cel de țintă mediatică.
Cazul a ajuns pe masa CNA în urma unei reclamații depuse chiar de vicepremierul Gheorghiu, care a acuzat postul Realitatea Plus de o „amplă campanie de dezinformare, denigrare și manipulare”: „Se aduc acuze foarte grave fără nicio probă reală, folosindu-se doar minciuni şi manipulări pe post de pretinse fapte. Toate aceste acuzaţii au fost difuzate fără prezentarea vreunei dovezi.”
Printre afirmațiile nedovedite difuzate de post s-au numărat acuzații privind „zeci de milioane de euro” direcționate către influenceri, lipsa rapoartelor de activitate sau folosirea donațiilor în scopuri neclare – afirmații contrazise de documentele oficiale și de auditul internațional al organizației.
CNA a constatat încălcări ale articolelor 43 și 82 din Codul audiovizual, care impun:
– prezentarea dovezilor atunci când sunt formulate acuzații grave,
– contactarea persoanei vizate pentru un punct de vedere,
– separarea faptelor de opinii,
– obligația ca informațiile să fie verificate și prezentate cu bună-credință.