Cataracta, glaucomul, degenerescența maculară legată de vârstă și retinopatia diabetică devin mai frecvente odată cu trecerea anilor. Unele dintre aceste afecțiuni evoluează fără simptome la început, iar modificările deja produse pot fi ireversibile. Tocmai de aceea, prevenția, depistarea timpurie și tratamentul urmat corect au un rol esențial. Informațiile sunt susținute de recomandările publicate de National Eye Institute.
Nu aștepta apariția unei probleme evidente pentru a merge la medic. Un examen oftalmologic complet poate verifica acuitatea vizuală, presiunea intraoculară, cristalinul, retina și nervul optic. Dilatarea pupilei îi permite medicului să examineze mai bine structurile din interiorul ochiului și poate ajuta la identificarea unor boli înainte ca acestea să afecteze vizibil vederea.
Frecvența controalelor nu este identică pentru toată lumea. Medicul oftalmolog o stabilește în funcție de vârstă, rezultatele examinării, istoricul familial și factorii individuali de risc. Diabetul, hipertensiunea arterială, glaucomul sau degenerescența maculară în familie, traumatismele oculare, intervențiile oculare anterioare și unele tratamente de lungă durată pot impune evaluări mai dese.
La consultație, spune-i medicului ce boli ai, ce medicamente și suplimente folosești și dacă rudele apropiate au avut afecțiuni oculare. Actualizează-ți și prescripția pentru ochelari ori de câte ori este necesar. O pereche de ochelari nepotrivită poate îngreuna cititul, deplasarea și condusul, chiar dacă nu produce în sine o boală oculară.
Ochii sunt influențați de starea întregului organism. Glicemia crescută poate afecta vasele fine ale retinei, iar hipertensiunea arterială și valorile crescute ale colesterolului pot contribui la deteriorarea sănătății vasculare. Dacă ai diabet, urmează programul de examinări oftalmologice recomandat de echipa medicală și urmărește atingerea valorilor-țintă stabilite pentru glicemie, tensiune arterială și colesterol. Importanța acestor măsuri este explicată și în recomandările CDC pentru diabet și vedere.
Ia medicamentele conform prescripției și nu le modifica din proprie inițiativă. O vedere care devine temporar încețoșată poate apărea și atunci când glicemia variază, dar simptomul nu trebuie pus automat pe seama diabetului. Orice schimbare nouă sau persistentă merită discutată cu medicul.
Fumatul este asociat cu un risc mai mare de cataractă și degenerescență maculară legată de vârstă. Dacă fumezi, cere medicului de familie sprijin pentru un plan de renunțare adaptat situației tale. Consilierea și tratamentele recomandate de un profesionist pot crește șansele de reușită.
Un model alimentar variat sprijină atât sănătatea generală, cât și sănătatea ochilor. Include frecvent legume cu frunze verzi, legume și fructe de culori diferite, leguminoase, cereale integrale, nuci și surse de proteine de bună calitate. Peștele bogat în acizi grași omega-3, precum somonul, sardinele sau macroul, poate face parte dintr-o alimentație echilibrată.
Activitatea fizică regulată, aleasă în funcție de starea de sănătate și de recomandările medicului, ajută la menținerea unei greutăți potrivite și la controlul diabetului, al tensiunii arteriale și al colesterolului. Aceste beneficii protejează indirect și vederea. Alimentația și mișcarea sunt incluse în recomandările National Eye Institute pentru protejarea vederii.
Suplimentele nu trebuie luate preventiv doar pentru că sunt promovate pentru sănătatea ochilor. Formula AREDS2 poate încetini evoluția degenerescenței maculare numai în anumite stadii ale bolii, stabilite prin examen oftalmologic. Ea nu previne apariția degenerescenței maculare la o persoană fără această indicație și nu tratează cataracta. Unele formule mai vechi, care conțin beta-caroten, nu sunt potrivite pentru fumători sau foști fumători. Discută cu medicul oftalmolog înainte de a începe orice supliment în doze mari. Aceste precizări apar în ghidul medical dedicat suplimentelor AREDS2.
Când petreci timp în aer liber, poartă ochelari de soare care filtrează între 99 și 100 la sută din radiațiile UV-A și UV-B. Culoarea foarte închisă a lentilelor nu dovedește că acestea oferă protecție ultravioletă, așa că verifică informațiile producătorului. O pălărie cu boruri poate reduce suplimentar expunerea directă la soare.
Folosește ochelari de protecție potriviți atunci când lucrezi cu scule, tai lemne, îngrijești grădina, utilizezi substanțe iritante sau practici un sport cu risc de lovire. Lentilele din policarbonat sunt rezistente la impact și sunt folosite frecvent pentru această categorie de protecție. Ochelarii obișnuiți de vedere nu înlocuiesc echipamentul special. Alegerea protecției potrivite este prezentată și în recomandările CDC pentru prevenirea pierderii vederii.
Ecranele pot provoca oboseală oculară și pot accentua senzația de uscăciune, mai ales dacă uiți să clipești. Fă pauze regulate, privește pentru scurt timp la distanță și așază ecranul astfel încât să eviți reflexiile. Dacă usturimea, senzația de nisip în ochi sau lăcrimarea persistă, cere sfatul medicului, deoarece tratamentul diferă în funcție de cauză.
Unele simptome oculare nu pot aștepta până la următorul control programat. O creștere bruscă a numărului de puncte sau fire plutitoare, apariția unor sclipiri luminoase, a unei perdele ori a unei umbre în câmpul vizual pot indica o ruptură sau o dezlipire de retină. Mergi imediat la un serviciu de urgență oftalmologică ori la camera de gardă. Aceste semnale sunt descrise în ghidul National Eye Institute despre dezlipirea de retină.
Durerea oculară intensă apărută brusc, ochiul roșu, vederea încețoșată și greața pot apărea într-un atac acut de glaucom și necesită, de asemenea, ajutor medical imediat. Pierderea bruscă, totală sau parțială, a vederii reprezintă întotdeauna o urgență. Nu conduce singur dacă vederea s-a modificat brusc. Recomandarea este confirmată de informațiile medicale despre glaucom.
Schimbările lente nu trebuie nici ele ignorate. Dificultatea tot mai mare de a citi, sensibilitatea la lumină, halourile, reducerea vederii nocturne, liniile care par ondulate sau nevoia frecventă de a schimba ochelarii justifică o consultație. Un diagnostic pus la timp poate permite tratamentul, corectarea optică sau reabilitarea vizuală potrivită.
Protejarea vederii după vârsta mijlocie nu depinde de un singur gest. Controalele regulate, tratarea corectă a bolilor cronice, renunțarea la fumat, alimentația echilibrată, mișcarea și reacția rapidă la simptomele neobișnuite formează împreună cea mai bună strategie. Recomandările generale trebuie adaptate de medicul oftalmolog la istoricul și nevoile fiecărei persoane.