Oficial, România a intrat în recesiune tehnică. Ce înseamnă concret pentru oameni

Economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în anul 2025 comparativ cu 2024, însă a intrat în recesiune tehnică la finalul anului, după două trimestre consecutive de contracție, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform datelor ajustate sezonier, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, după un declin de 0,2% în trimestrul anterior.

Comparativ cu același trimestru din 2024, PIB-ul a fost mai mic cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, în timp ce pe seria brută a înregistrat o creștere de 0,1%.

Potrivit definiției tehnice, două trimestre consecutive de scădere plasează economia în recesiune.

Revizuiri ale datelor pentru primele trimestre

INS precizează că, odată cu includerea estimării pentru trimestrul IV în seria trimestrială, datele ajustate sezonier au fost recalculate, în conformitate cu practica europeană.

Cel puțin patru morți și 15 răniți după un masiv atac aerian rusesc asupra regiunii Kiev

Madridul promovează siesta: Un magazin din a plătit 300 € pentru un pui de somn în văzul lumii

Astfel, rezultatele trimestrului I 2025 față de trimestrul IV 2024 au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II față de trimestrul I au fost ajustate de la 101,1% la 101,0%, iar evoluția trimestrului III față de trimestrul II a fost revizuită de la 99,8% la 99,9%.

Creștere sub estimările instituțiilor internaționale

Avansul economic de 0,6% pentru 2025 este sub nivelul estimat de Fondul Monetar Internațional, care prognoza o creștere de până la 1%, dar apropiat de estimările Băncii Mondiale, de 0,8%, și ale Comisiei Europene, care a redus prognoza la 0,7%.

Datele INS indică faptul că aceasta este a cincea recesiune tehnică înregistrată de economia României începând din 2010.

Declarațiile premierului privind perspectivele economice

În contextul măsurilor de corecție fiscală, premierul Ilie Bolojan a declarat recent că efectele de încetinire economică sunt inevitabile.

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică. Ar trebui să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea”, a afirmat premierul.

Acesta a adăugat că Guvernul intenționează să mențină investițiile la un nivel ridicat și să accelereze absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Scăderea încrederii în economie

Evoluțiile economice au fost anticipate de deteriorarea indicatorilor de încredere în mediul de afaceri. Indicele CONFIDEX a scăzut de la 51,3 la 47,2, semnalând o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de incertitudinile economice și politice.

Potrivit sondajelor din mediul de business, 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin favorabil pentru companii, iar aproximativ 40% au raportat deteriorarea situației firmelor în ultimele șase luni.

Principalele preocupări vizează scăderea vânzărilor și a comenzilor, prudența investițională, accesul la finanțare și posibile majorări de taxe și impozite.

Impactul asupra populației

Pentru oameni, efectele nu apar toate imediat, dar, în timp, pot influența prețurile, veniturile, locurile de muncă și nivelul de trai. Iată ce înseamnă concret.

Venituri și locuri de muncă

Posibile efecte:

• Creșteri salariale mai mici sau înghețate – firmele devin prudente.
• Bonusuri reduse sau eliminate.
• Angajări mai puține și procese de recrutare mai lente.
• Risc mai mare de concedieri în sectoarele afectate (construcții, IT, industrie, servicii dependente de consum).
• Mai puține oportunități de schimbare a jobului pe un salariu mai mare.

Ce înseamnă pentru populație: veniturile cresc mai lent decât înainte sau stagnează, iar siguranța locului de muncă poate scădea.

Prețuri (inflație)

Recesiunea are un efect mixt asupra prețurilor:

Tendință generală:

• Inflația încetinește, pentru că oamenii cumpără mai puțin.
• Unele produse pot avea scumpiri mai mici sau chiar promoții mai frecvente.

Dar:

• Prețurile la energie, taxe sau produse importate pot crește din alte motive.
• Chiar dacă inflația scade, prețurile nu se întorc înapoi, doar cresc mai lent.
• Pentru oameni: nu neapărat ieftiniri, ci mai degrabă o stabilizare a ritmului de scumpire.

Puterea de cumpărare

Dacă salariile cresc lent sau deloc, iar prețurile continuă să urce (chiar și mai încet), atunci puterea de cumpărare scade. Practic, cu același venit poți cumpăra mai puțin decât înainte.

Credite și rate

În recesiune:

• Băncile devin mai prudente.
• Creditele se acordă mai greu.
• Dobânzile pot scădea ulterior dacă inflația se reduce, dar nu imediat.
• Pentru populație: acces mai dificil la credit și analiză mai strictă.

Taxe și servicii publice

Dacă economia încetinește:

• Statul colectează mai puține venituri.
• Pot apărea măsuri de austeritate: înghețări de salarii la stat, reducerea cheltuielilor sau creșteri de taxe.
• Ce se simte cel mai rapid în viața de zi cu zi

Pentru majoritatea oamenilor, recesiunea tehnică se traduce prin:

• salarii care nu mai cresc,
• joburi mai greu de găsit,
• mai multă prudență la cheltuieli,
• firme care oferă mai puține beneficii,
• incertitudine economică.