Olguța Vasilescu, taxată de Bolojan: ”Centrala pe cărbune de la Craiova trebuia înlocuită în cinci ani, nu s-a făcut”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Declaraţiile sale vin după ce primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a acuzat în repetate rânduri Guvernul Bolojan că nu a finanţat reparaţiile centralei şi urmăreşte „falimentarea voită” a societăţii, cu riscul afectării încălzirii oraşului şi a sistemului energetic naţional.

„Am avut cinci ani şi nu am înlocuit centrala de la Craiova”

Ilie Bolojan a afirmat vineri, la RFI România, că România şi-a asumat înlocuirea producţiei ineficiente pe cărbune cu centrale pe gaze, dar proiectele nu au fost realizate în intervalul avut la dispoziţie.

Divorțul văzut prin ochii copilului și rana pe care părinții o pot adânci fără să își dea seama

Tarifele lui Trump împotriva Canadei se întorc împotriva republicanilor

„Noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune care este ineficientă cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani la dispoziţie şi, în loc să înlocuim, de exemplu, centrala de la Craiova, nu am înlocuit-o. În loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, nu am făcut acest lucru”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, una dintre cauzele eşecului a fost modul în care au fost pregătite investiţiile.

„De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, care, odată scoase la licitaţie, nu au avut ofertanţi, atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri, dar şi a evaluării unor preţuri care nu au corespuns realităţii”, a susţinut Bolojan.

Proiectul centralei pe gaze a eşuat după două licitaţii

Electrocentrale Craiova a semnat în 2023 cu Ministerul Energiei un contract de finanţare prin PNRR pentru construirea unei centrale pe gaze, în cogenerare de înaltă eficienţă, cu o putere de 295 MW.

Valoarea proiectului era de aproximativ 1,28 miliarde de lei, dintre care 825,8 milioane de lei reprezentau finanţarea nerambursabilă disponibilă prin PNRR. Noua centrală trebuia să înlocuiască grupurile pe cărbune construite între 1977 şi 1989.

Ministerul Energiei a precizat că au fost organizate două licitaţii, dar nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă. Procedurile au fost anulate, iar contractul de finanţare urma să fie reziliat la solicitarea companiei. Electrocentrale Craiova nu a încasat niciun ban din finanţarea PNRR, potrivit informaţiilor transmise de minister.

Olguţa Vasilescu recunoştea în octombrie 2025 că proiectul de trecere de la cărbune la gaze nu a putut fi atribuit, deoarece la licitaţie nu a existat nicio ofertă valabilă. Primarul afirma că sperase ca investiţia finanţată prin PNRR să fie finalizată în 2026.

Electrocentrale Craiova este controlată de stat

Electrocentrale Craiova a fost înfiinţată în septembrie 2022, prin desprinderea din Complexul Energetic Oltenia. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine peste 77% din acţiuni, restul fiind controlat de Fondul Proprietatea şi de acţionari minoritari.

Olguţa Vasilescu a insistat că societatea nu aparţine Primăriei Craiova şi că municipalitatea nu poate finanţa direct reparaţiile unei companii controlate de Guvern.

Potrivit primarului, centrala furnizează căldură pentru aproximativ 50.000 de apartamente şi agent termic primar pentru fabrica Ford. Ea a susţinut că uzina a fost desprinsă din Complexul Energetic Oltenia fără capitalul de lucru, locomotivele şi resursele necesare şi a primit o termocentrală veche, în care nu mai fuseseră realizate investiţii importante.

„Falimentarea voită” ar slăbi sistemul energetic, susţinea Olguţa Vasilescu

În ianuarie, după mai multe avarii care au lăsat locuitorii Craiovei şi fabrica Ford fără agent termic, Olguţa Vasilescu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a refuzat alocarea a 350 de milioane de lei solicitată pentru reparaţii, achiziţionarea unor cazane de apă fierbinte şi plata unei părţi din datoriile societăţii.

Ulterior, Ministerul Energiei a solicitat 50 de milioane de lei pentru cumpărarea a trei cazane care ar fi trebuit să asigure o soluţie temporară până la construirea unei noi capacităţi. Nici acest memorandum nu a primit avizele necesare.

Olguţa Vasilescu a afirmat atunci că „falimentarea voită” a Electrocentrale Craiova va slăbi sistemul energetic naţional şi că societatea este una dintre capacităţile importante de producţie a electricităţii. Ea a susţinut că Guvernul a respins atât finanţarea reparaţiilor, cât şi solicitarea Primăriei de a cumpăra activele necesare producerii energiei termice.

Primarul arăta că suma de 50 de milioane de lei ar fi permis centralei să funcţioneze încă aproximativ doi ani, până când municipalitatea ar fi construit o capacitate proprie de producţie.

Primăria pregăteşte o centrală proprie pe gaze

Municipalitatea a cumpărat un teren situat în spatele Electrocentrale Craiova, în apropierea conductelor de gaze şi a celorlalte utilităţi necesare, şi a anunţat pregătirea documentaţiei pentru construirea unei centrale independente.

„O nouă termocentrală, cu motoare şi CAF-uri, fără cărbune, fără poluare”, anunţa Lia Olguţa Vasilescu în octombrie 2025.

Primăria a prezentat şi două soluţii de rezervă pentru situaţia în care Electrocentrale Craiova nu va mai putea furniza agent termic: transformarea unor puncte termice în centrale pe gaze şi acordarea unor vouchere, în funcţie de venituri, pentru montarea centralelor de apartament în zonele în care sistemul centralizat nu mai este eficient.

Compania a intrat în insolvenţă

Electrocentrale Craiova a intrat în insolvenţă în decembrie 2025. La sfârşitul anului 2024, societatea avea un activ net negativ de peste 337 de milioane de lei, pierderi de peste 400 de milioane şi datorii totale de aproximativ 1,29 miliarde de lei, potrivit Ministerului Energiei.

Compania nu a reuşit să restituie certificatele de emisii de dioxid de carbon împrumutate de la Complexul Energetic Oltenia, iar Administraţia Fondului pentru Mediu a stabilit penalităţi de 596,4 milioane de lei.

Ilie Bolojan a afirmat că eşecul de la Craiova nu poate fi atribuit unei singure persoane sau unui singur mandat, fiind rezultatul mai multor ani de decizii greşite şi investiţii întârziate.

„A fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”, a declarat premierul.

El a susţinut că răspunderea revine tuturor miniştrilor, directorilor de companii şi persoanelor care au ocupat funcţii de conducere în sectorul energetic, proporţional cu atribuţiile deţinute.