Omanul ajunge în centrul furiei lui Trump pe fondul crizei din Strâmtoarea Hormuz

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Micul stat din Golf s-a aflat în centrul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului, însă acordul a rămas greu de obținut. Frustrarea lui Donald Trump în legătură cu acest impas l-a determinat să amenințe Omanul, susținând că autoritățile de la Muscat ar putea împiedica realizarea unei înțelegeri.

„Nu cred că s-au comportat foarte bine, dar ne-am ocupa foarte ușor de ei, la fel cum procedăm și cu alții”, le-a declarat Trump luni reporterilor, în Biroul Oval. Președintele american nu a oferit detalii privind acțiunile oficialilor omanezi care i-au provocat nemulțumirea.

Cum poate imagistica funcțională să surprindă procese invizibile în corp

De ce s-au scumpit biletele de avion. Un miliardar dă vina pe „liderii nechibzuiți”: „Războiul cu Iranul a fost complet inutil”

Oficiali americani afirmă că situația privind Omanul rămâne neclară. Țara din Golf, care se învecinează la sud cu Strâmtoarea Hormuz, poartă negocieri cu Iranul pentru a permite intensificarea traficului comercial prin această cale maritimă.

Potrivit oficialilor americani, discuțiile avansează și ar putea reduce presiunile asupra pieței mondiale a energiei și asupra prețurilor carburanților din Statele Unite.  În administrația americană persistă însă temeri că Omanul ar putea ajuta Iranul să obțină un acord nuclear mai favorabil Teheranului, situație care ar fi contribuit la creșterea nemulțumirii lui Trump.

Nemulțumiri și față de Coreea de Sud și aliații europeni

Omanul este cea mai recentă țară care atrage criticile lui Donald Trump pentru că, în opinia acestuia, nu face suficient pentru încheierea conflictului cu Iranul, declanșat de Statele Unite împreună cu Israelul.

Duminică, Trump a ordonat reducerea unui exercițiu militar comun al Statelor Unite și Coreei de Sud, după ce Seulul a refuzat să contribuie la operațiunile pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

„Ați vrea să ne dați și nouă o mână de ajutor”, a spus Trump, relatând o discuție pe care afirmă că a avut-o cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, înainte de a sublinia că Statele Unite nu au, de fapt, nevoie de ajutor. „El a spus «nu, mulțumesc»”, a continuat Trump.

„Iar eu am spus «Stați puțin, avem 39.000 de militari acolo, care vă apără de Kim Jong Un, vecinul vostru, iar voi nu vreți să ne ajutați într-o operațiune militară foarte simplă în Iran? Este ciudat»”, a adăugat președintele american.

Trump s-a plâns, de asemenea, că aliați europeni precum Regatul Unit și Spania nu au făcut suficient pentru a contracara Iranul, reluând una dintre criticile sale mai vechi, potrivit căreia aliații beneficiază mai mult de pe urma Statelor Unite decât oferă în schimb.

Dispute în administrația americană privind rolul Omanului

În interiorul administrației Trump există opinii divergente în privința modului în care ar trebui tratat Omanul. Unii consilieri de rang înalt acuză în privat autoritățile omaneze că joacă un rol duplicitar și că tind să favorizeze Iranul, în loc să urmărească obținerea celui mai bun acord posibil între Washington și Teheran, afirmă oficiali americani.

Alți oficiali consideră însă că relațiile de lungă durată ale Omanului cu Iranul reprezintă un avantaj important pentru procesul de mediere. Aceștia susțin că Trump transformă Omanul într-un țap ispășitor în timp ce caută responsabili pentru dificultățile înregistrate în încercarea de a ajunge la un acord nuclear.

Există, de asemenea, îngrijorări că o eventuală înțelegere între Iran și Oman ar putea consolida controlul Teheranului asupra strâmtorii. Oficialii americani afirmă că Trump preferă un acord prin care pasajul maritim să fie redeschis complet. Înaintea războiului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și energie treceau prin această zonă.

Steven Cook, cercetător principal pentru Orientul Mijlociu în cadrul Council on Foreign Relations, consideră că Iranul exercită presiuni asupra Omanului pentru acceptarea unui plan comun, astfel încât proiectul să pară o inițiativă legitimă a ambelor părți ale strâmtorii.

„Amenințările lui Trump nu fac decât să-i încurajeze pe iranieni, care percep o slăbiciune suplimentară”, a declarat Cook. „În loc să fie complet deschisă, strâmtoarea este în mare parte închisă”, a adăugat el. Ambasada Omanului la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Termenul stabilit de Trump pentru încheierea războiului a expirat

Donald Trump a stabilit în iunie un termen de 60 de zile pentru încheierea războiului cu Iranul și pentru determinarea Teheranului să renunțe la programul său nuclear. Termenul a expirat luni fără ca vreuna dintre părți să facă concesii, iar perspectiva încheierii conflictului rămâne incertă.

Statele Unite s-au bazat pe Qatar și Pakistan în rolul de mediatori pentru a încerca să obțină încetarea războiului, în timp ce Omanul, care fusese mediatorul inițial, a fost trecut într-un plan secund.

Trump le-a spus colaboratorilor săi că ar putea considera blocată calea Iranului către obținerea unei arme nucleare și ar putea declara războiul câștigat dacă Teheranul ar accepta redeschiderea completă a căii maritime, potrivit unor informații publicate anterior de The Wall Street Journal.

Relațiile dintre Washington și Muscat s-au deteriorat

Relațiile dintre Statele Unite și Oman s-au deteriorat în ultimele luni. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, care a avut un rol în medierea negocierilor dintre Statele Unite și Iran înainte de izbucnirea războiului, a criticat în repetate rânduri decizia Washingtonului de a începe conflictul.

Diplomatul omanez a apărut inclusiv în emisiunea „Face the Nation” a postului CBS News, în încercarea de a preveni primul val de atacuri.

„Indiferent care este opinia dumneavoastră despre Iran, acest război nu a fost provocat de ei”, a scris el într-o postare publicată în luna martie pe rețelele sociale.

Administrația Trump a amenințat anterior Omanul cu sancțiuni și chiar cu atacuri, după ce evaluări ale serviciilor de informații au indicat că statul din Golful Persic intenționa să impună, împreună cu Iranul, taxe navelor care traversează Strâmtoarea Hormuz, în cadrul unui plan destinat redeschiderii acesteia.

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în mai multe rânduri că impunerea de către Iran a unor taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Hormuz ar reprezenta o linie roșie pentru administrația Trump și ar crea un precedent periculos pentru alte căi navigabile internaționale de importanță strategică.