Întâlnirea la care se referea diplomatul rus este cea la care președintele Vladimir Putin și președintele SUA, Donald Trump, au avut-o la Anchorage, Alaska, pe 15 august, întâlnire care s-a încheiat fără niciun progres concret.
De atunci, Trump a „schimbat foaia” cu Putin. Cea mai recentă declarație a sa a fost că este aproape hotârât să trimită rachete Tomahawk Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Co Tomahawk sau nu, Rusia este deja lovită mult peste așteptări de Ucraina. Aceasta a declanșat o adevărată contraofensivă a dronelor, țintind mai ales infrastructura energetică a Rusiei.
Chiar și pe 7 octombrie, de ziua lui Putin, Ucraina a atacat Rusia cu peste 200 de drone, dintre care unele au ajuns chiar și la 2.000 de kilometri depărtare.
Este adevărat că Rusia continuă să bombardeze Ucraina la rândul său, inclusiv cu drone, dar faptul că acum suferă și ea, inclusiv prin lipsuri mari de carburanți și afectarea vieților cetățenilor simpli, schimbă în mare măsură regulile confruntării.
Și pare abia începutul. Ucraina își perfecționează tot mai mult armele. Acum mai puțin de 2 luni, a prezentat racheta Flamingo, capabilă să lovească la 3.000 de kilometri depărtare, pe care de altfel a testat-o curând lovind o țintă din Crimeea ocupată.
Guvernul de la Kiev va continua să primească arme din Occident, dar mai ales să și le dezvolte pe ale sale, cu accent pe drone, de la cele aeriene la cele maritime. Așa că Rusia va fi lovită non-stop, din ce în ce mai intens.
Acesta va fi adevăratul „impuls pentru pace” pentru Rusia. Desigur, nu doar acesta, de unul singur, va fi decisiv. În cele din urmă va conta un complex de factori în care se va pune în balanță cât are de pierdut Rusia din cauza loviturilor, sancțiunilor și altor elemente, și cât de aproape este de a-și atinge obiectivele.
Dar în mod sigur valul de lovituri pe care Rusia abia începe să-l primească și care va tot crește o să conteze din ce în ce mai mult.