Lukașenko este acuzat și de crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv de implicare în transferarea unor copii ucraineni în Belarus, relatează TVP World.
Documentele vor fi înaintate Ministerului ucrainean de Externe și Parchetului General al Ucrainei, a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP Pavel Latușka, adjunct al conducerii guvernului din exil al opoziției belaruse.
Experții care colaborează cu opoziția belarusă din exil au prezentat, în cadrul unei reuniuni desfășurate vineri, probe despre care afirmă că documentează implicarea regimului Lukașenko în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit PAP.
„Pregătim un dosar consolidat de probe, despre care sperăm că va fi utilizat în cadrul unei anchete ce urmează să fie deschisă sub egida Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Latușka.
Viitorul tribunal este conceput pentru investigarea și judecarea înalților oficiali considerați responsabili pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, acoperind astfel o lacună existentă în jurisdicția Curții Penale Internaționale.
În luna mai, 36 de țări și Uniunea Europeană au semnat un acord privind înființarea unui comitet de administrare care va supraveghea lansarea tribunalului, inclusiv stabilirea bugetului și a structurii sale administrative.
Latușka a îndemnat statele democratice să accelereze procesul de ratificare necesar pentru ca această instanță să își poată începe activitatea.
Stabilit în prezent la Varșovia, Pavel Latușka a fost ambasadorul Belarusului în Polonia între 2002 și 2008. Ulterior, el s-a distanțat de regimul Lukașenko și s-a alăturat opoziției.
Organizațiile opoziției belaruse îl acuză de mai mult timp pe Lukașenko, un aliat important al președintelui rus Vladimir Putin, că a sprijinit invazia pe scară largă declanșată de Kremlin împotriva Ucrainei, permițând forțelor Moscovei să folosească teritoriul și infrastructura Belarusului.
Trupele ruse au intrat în nordul Ucrainei dinspre Belarus la începutul invaziei, în februarie 2022. Avioane și rachete rusești au fost, de asemenea, lansate sau operate de pe teritoriul belarus.
Latușka a afirmat că forțele democratice belaruse doresc ca Lukașenko să răspundă pentru presupusa sa complicitate la agresiunea Rusiei, precum și pentru crime împotriva umanității și presupuse crime de război.
Acuzațiile vizează și transferarea în Belarus a unor copii ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia, precum și îndoctrinarea ulterioară a acestora.
Latușka a cerut și altor state să sprijine sesizarea transmisă de Lituania Curții Penale Internaționale cu privire la Belarus, în legătură cu presupuse deportări forțate și cu persecutarea societății civile și a oponenților politici.
Lituania a sesizat instanța în septembrie 2024, iar Curtea Penală Internațională a deschis, în martie 2026, o anchetă privind posibile crime împotriva umanității comise de regimul belarus.
Represiunea s-a intensificat după alegerile prezidențiale contestate din Belarus din 2020, în urma cărora Lukașenko a obținut un nou mandat, iar în întreaga țară au izbucnit proteste de amploare.
Între 300.000 și 500.000 de belaruși ar fi părăsit țara în urma represiunii, potrivit estimărilor cuprinse într-un raport publicat în 2023 de Consiliul Europei.
Latușka a declarat pentru PAP că autoritățile poloneze nu s-au alăturat până în prezent demersului Lituaniei de susținere a sesizării Curții Penale Internaționale.