Pace intre PNL si PSD, bucurie si in tabara penalilor. Tariceanu a scapat de acuzatiile de abuz in serviciu, Parchetul General solicita achitarea fostului sef al Senatului
Un procuror de la Parchetul General a solicitat marti judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie achitarea fostului presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calitati oficiale.
Este vorba despre dosarul in care Tariceanu a fost trimis in judecata in decembrie 2020, fiind acuzat ca nu a constatat si nu a supus la vot in plenul Senatului incetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, desi acesta din urma avea o decizie definitiva in instanta prin care a fost declarat incompatibil si nu mai putea ocupa o functie publica.
La aproape un an de la trimiterea dosarului in instanta, Parchetul General s-a razgandit si solicita acum achitarea.
Astfel, la termenul de marti al procesului, procurorul de sedinta a declarat ca textele de lege in baza carora Tariceanu a fost trimis in judecata „genereaza confuzie”.
„Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce ca si incompatibilitatea declarata ulterior are aceleasi efecte ca o interdictie. Ca si cum nu ar fi fost scris de juristi, articolul de lege presupune o interdictie. Cred ca articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Incetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevazut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligatia de la alin. 2 lit. (c) se refera la ipoteza in care raportul ANI fie constata o incompatibilitate in curs, fie o incompatibilitate din urma. Acest construct al articolului 7 genereaza confuzie. (…) Conchid ca in cazul inculpatului Calin Popescu-Tariceanu se impune achitarea pentru abuz in serviciu. Temeiul in care ar trebui pronuntata achitarea: inexistenta obligatiei de a face ceva trebuie sa duca la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedura penala – fapta nu exista. Cata vreme nu se poate identifica o fapta, atunci fapta nu exista. Alti juristi cu care m-am consultat sunt de parere ca fapta nu este prevazuta de legea penala, deci art.16 lit. (b)”, a sustinut procurorul.
Reprezentantul Parchetului General a cerut si achitarea celuilalt inculpat din dosar, fostul senator Cristian Marciu.
„In ceea ce priveste fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calitatii oficiale, anume ca ar fi folosit fara drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru ca fapta nu intruneste un element de tipicitate al infractiunii. (…) Nu exista fapte ilicite, ceea ce impune si respingerea actiunii civile”, a adaugat procurorul.
Avocatul lui Tariceanu, fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader, a declarat ca apreciaza „rigoarea” procurorului de sedinta, sustinand ca nu exista nicio dispozitie legala care sa fi fost incalcata de fostul presedinte al Senatului.
„Apreciez atat concluziile, cat si rigoarea analizei doamnei procuror. Linia de aparare pe care o voi sustine are in vedere ca in ceea ce il priveste pe Tariceanu nu exista o dispozitie legala pe care sa o fi incalcat, nici prin actiune, nici prin inactiune. Am in vedere decizia Curtii Constitutionale.
Nicio dispozitie legala nu a fost incalcata de catre Tariceanu, pentru ca procedura vacantarii unui post de senator e reglementata prin Statut. El si-a indeplinit obligatiile pe care le avea”, a spus Tudorel Toader.
Instanta a ramas in pronuntare in acest caz pentru data de 7 decembrie.
Tariceanu a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului General in decembrie 2020, fiind acuzat ca nu a constatat si nu a supus la vot in plenul Senatului incetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, desi acesta avea o decizie definitiva in instanta prin care a fost declarat incompatibil si nu mai putea ocupa o functie publica.
In acelasi dosar, a fost trimis in judecata si fostul senatorul PSD Cristian Marciu, pentru uzurpare de calitati oficiale.
Parchetul General explica atunci ca, din probele administrate a rezultat faptul ca, potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla in stare de incompatibilitate cu functia de senator (avea interdictia de a mai ocupa o functie sau o demnitate publica timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, cand a ramas definitiva si irevocabila decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fara drept calitatea oficiala de senator. Marciu a indeplinit acte care implica exercitiul autoritatii de stat, a participat la sedintele Senatului, a facut parte din comisii permanente si speciale ale Senatului, a avut initiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat intrebari si interpelari, sustineau procurorii.
Fata de Calin Popescu-Tariceanu, ei retineau ca, in perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, in exercitarea atributiilor de serviciu specifice unei functii de conducere in cadrul Senatului, prin neindeplinirea actelor vizand constatarea incetarii mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1 lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor) si nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptarii unei hotarari de vacantare a locului de senator in cauza, „a cauzat vatamarea drepturilor persoanei care, in urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru functia de senator pozitia urmatoare”.
Procurorii mai spuneau ca, prin neindeplinirea obligatiilor legale, Calin Popescu-Tariceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu sa foloseasca fara drept calitatea oficiala de senator ce implica exercitiul autoritatii de stat, urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate.
In luna martie 2020, Tariceanu a fost audiat de procurori in acest caz, el declarand atunci ca ancheta Parchetului este neconstitutionala si nelegala, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzati de abuz in serviciu, ei neavand atributii de functionari.
„I-am ridicat doamnei procuror o problema care este de ordin constitutional. Parchetul isi permite sa ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. Dupa cum stiti, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de ancheta este neconstitutionala sau anticonstitutionala si nelegala. In al doilea rand, i-am explicat ca am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum si Regulamentul de organizare si functionare a Senatului, care stabileste care sunt atributiile presedintelui. Acuzatia de abuz in serviciu as spune ca este o inventie, pentru ca parlamentarii nu pot fi acuzati ca un functionar. Noi nu avem atributii de serviciu, ci cu totul si cu totul alte obligatii, care deriva din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tariceanu.
