Palpitațiile după un efort mic nu trebuie ignorate. Semnul care poate anunța probleme ale ritmului cardiac

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Sedentarismul nu afectează doar greutatea corporală și masa musculară, ci poate modifica treptat modul în care inima răspunde la efort și poate favoriza apariția unor tulburări de ritm cardiac.

Cum afectează lipsa mișcării inima și întregul sistem cardiovascular

Corpul uman este construit pentru mișcare. Inima, plămânii, vasele de sânge și mușchii formează un sistem complex care trebuie să funcționeze permanent împreună pentru a asigura transportul oxigenului și al substanțelor nutritive către toate organele.

Fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov, afirmă că Ucraina ar putea lovi Rusia, chiar în următoarele luni, cu rachete balistice de fabricație proprie

Inginerii chinezi au creat robotul umanoid „Superman”, capabil să sară doi metri în înălțime și să alerge mai repede ca Usain Bolt – VIDEO

Atunci când petrecem perioade lungi fără activitate fizică, organismul începe să își reducă treptat capacitatea de adaptare. Mușchii devin mai puțin eficienți, circulația sanguină poate avea de suferit, iar inima trebuie să depună un efort mai mare pentru a răspunde unor solicitări care înainte erau obișnuite.

De aceea, după o perioadă de sedentarism, activități simple precum mersul rapid, urcatul scărilor sau ridicarea bruscă de pe scaun pot provoca palpitații, respirație accelerată și senzația că inima „aleargă”.

Medicii explică faptul că această reacție nu trebuie ignorată, mai ales atunci când apare frecvent. O inimă sănătoasă trebuie să fie capabilă să își ajusteze ritmul în funcție de nevoile organismului.

În timpul efortului, pulsul crește pentru a permite inimii să pompeze mai mult sânge către mușchi și organe. După oprirea activității, ritmul cardiac ar trebui să revină treptat la normal. Atunci când această adaptare nu mai este eficientă, poate fi un semn că sistemul cardiovascular are nevoie de antrenament.

Inima funcționează prin impulsuri electrice. Când acest sistem se dereglează, poate apărea fibrilația atrială

Pentru a înțelege importanța mișcării asupra inimii, trebuie să știm că acest organ nu este doar o pompă mecanică. Inima funcționează pe baza unui sistem electric extrem de complex, care controlează fiecare bătaie.

Fiecare contracție cardiacă este declanșată de impulsuri electrice care circulă printr-o rețea specializată de celule. Aceste semnale determină camerele inimii să se contracte într-o anumită ordine, astfel încât sângele să circule eficient prin organism.

Sângele care nu mai conține suficient oxigen revine din organism către camerele superioare ale inimii, numite atrii. Acestea trebuie să se contracte sincronizat pentru a trimite sângele mai departe către ventricule, camerele care îl pompează către plămâni și către restul corpului.

Problemele apar atunci când activitatea electrică a inimii devine dezordonată. Una dintre cele mai importante tulburări care poate apărea este fibrilația atrială.

În această afecțiune, impulsurile electrice din atrii devin haotice, iar camerele superioare ale inimii nu se mai contractă normal. În loc să pompeze sângele eficient, acestea încep să tremure într-un ritm neregulat.

Fibrilația atrială poate provoca simptome precum palpitații puternice, oboseală, amețeli, lipsă de aer sau senzația că inima bate fără un ritm normal. Pericolul major al acestei afecțiuni apare din cauza faptului că sângele poate stagna în interiorul atriilor. Atunci când sângele nu este circulat corespunzător, există riscul formării unor cheaguri.

Un astfel de cheag poate pleca prin vasele de sânge și poate ajunge la nivelul creierului, unde poate bloca circulația și poate provoca un accident vascular cerebral.

„În fibrilația atrială, atriul nu mai are o contracție completă. O parte din sânge rămâne acolo, iar sângele stagnant poate forma cheaguri. Acestea pot migra către creier sau către alte zone ale organismului și pot produce complicații grave”, explică medicii cardiologi specializați în aritmologie și electrofiziologie cardiacă.

Pulsul crescut la cel mai mic efort poate arăta că inima nu mai este antrenată

Mulți oameni observă că după o perioadă mai lungă fără activitate fizică obosesc mult mai repede decât înainte. Câteva minute de mers alert sau un efort moderat pot determina creșterea bruscă a pulsului. Această reacție apare deoarece organismul nu mai este obișnuit cu solicitarea. Inima trebuie să lucreze mai intens pentru a trimite suficient sânge și oxigen către țesuturi.

La o persoană activă, sistemul cardiovascular este antrenat să răspundă eficient. Pulsul crește controlat, iar organismul revine rapid la starea de repaus. În schimb, la o persoană sedentară, răspunsul poate fi exagerat. Inima poate bate foarte repede chiar și după activități ușoare, iar acest lucru indică o scădere a capacității de adaptare la efort.

Medicii recomandă ca revenirea la mișcare să fie făcută treptat. Nu este nevoie de exerciții intense, ci de activitate constantă și progresivă. O plimbare zilnică, mersul alert, exercițiile ușoare sau orice activitate care stimulează moderat sistemul cardiovascular pot ajuta inima să își recapete eficiența.

„Dacă astăzi o persoană poate face 20 de minute de mișcare, mâine poate crește durata la 25 de minute. Important este ca inima să se adapteze progresiv”, recomandă specialiștii. Prin mișcare regulată se îmbunătățesc funcția vaselor de sânge, elasticitatea arterială, controlul tensiunii și capacitatea organismului de a utiliza oxigenul.

Mișcarea este un medicament pentru inimă. Reduce riscul de boli grave și poate prelungi viața sănătoasă

Pentru persoanele sănătoase, activitatea fizică reprezintă una dintre cele mai importante metode de prevenție a bolilor cardiovasculare. Pentru pacienții care au deja probleme cardiace, mișcarea poate face parte din strategia de recuperare și menținere a funcției inimii.

Desigur, persoanele cu boli cardiovasculare trebuie să efectueze efort adaptat stării lor de sănătate. Medicii pot recomanda evaluări precum testul de efort pentru a observa modul în care inima reacționează la solicitare.

„Fiecare pacient care are o boală cardiovasculară este sfătuit să facă mișcare în limita toleranței sale. Studiile au demonstrat că activitatea fizică este benefică atât pentru prevenție, cât și pentru creșterea capacității de efort la pacienții care au deja o afectare cardiacă”, spun cardiologii.

Beneficiile mișcării depășesc sănătatea inimii. Activitatea fizică regulată poate reduce riscul apariției diabetului zaharat, obezității, unor forme de cancer și al unor boli neurologice degenerative.

În plus, mișcarea poate crește durata de viață sănătoasă. Nu este vorba doar despre a trăi mai mult, ci despre a avea mai mulți ani în care organismul funcționează bine, iar calitatea vieții este menținută. Mesajul medicilor este clar: inima nu trebuie protejată prin lipsa efortului, ci prin efort adaptat.

O inimă care este pusă zilnic la lucru devine mai eficientă. O inimă care este ținută permanent în repaus își pierde treptat capacitatea de adaptare. Prevenția bolilor cardiovasculare începe cu gesturi simple: câțiva pași în plus în fiecare zi, o plimbare, exerciții ușoare sau orice formă de activitate care pune organismul în mișcare.

Pentru că, de multe ori, cel mai bun tratament pentru inimă nu începe în cabinetul medicului, ci printr-o alegere făcută în fiecare zi: să ne mișcăm.