Controversa a izbucnit în jurul Legii 165/2026, publicată în Monitorul Oficial la 6 august și intrată în vigoare la 9 august. Noul articol 550 alin. 6 din Codul administrativ extinde asupra anumitor categorii de personal contractual reguli de incompatibilitate aplicabile funcționarilor publici. În cursul zilei de marți s-a răspândit interpretarea că numeroși consilieri locali și județeni care lucrează la stat trebuie să aleagă între mandat și locul de muncă.
Drulă susține că problema ar fi fost observată foarte târziu de social-democrați și că în noaptea de luni spre marți au început să circule mesaje către consilierii locali.
„Agitație mare azi la PSD! O lege adoptată recent pe care n-a citit-o nimeni cu atenție îi face pe consilierii locali incompatibili dacă lucrează cu contract de muncă la stat”, afirmă deputatul USR.
„Cumva la PSD nu s-au prins de treaba asta până aseară, când într-o panică generalizată s-au dat mesaje în masă către consilierii locali. Azi-noapte, furie și confuzie. Azi-dimineață partidul-stat s-a mobilizat”, continuă el.
Mesaje transmise în cursul nopții către aleși locali, în care aceștia erau avertizați asupra unui posibil termen-limită la 25 august și sfătuiți să ia măsuri pentru evitarea incompatibilității, au fost publicate marți de presă.
Cătălin Drulă susține că una dintre primele reacții ar fi venit din partea primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
„Olguța Vasilescu a pus ANI la muncă. Să dea o adresă cum că legea nu spune ce spune. ANI le-a dat pe jumătate, dar nu prea, că totuși prea e trecută negru pe alb incompatibilitatea”, afirmă Drulă.

Drulă susține apoi că a fost pregătită și o intervenție legislativă pentru eliminarea incompatibilității, cu excepția unor funcții de conducere.
„S-a trecut la soluția 2: un proiect de lege care scoate incompatibilitatea cu excepția funcțiilor de conducere de la stat, dar chiar și pentru acelea să se aplice abia după mandatul actual al consilierilor, iar pentru cei care începând de azi au fost în incompatibilitate: amnistie”, afirmă liderul USR.
În aceeași zi, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a transmis tuturor prefecturilor o adresă oficială prin care susține că interpretarea potrivit căreia simplul fapt că un consilier local sau județean este angajat contractual într-o instituție publică generează automat incompatibilitate este greșită.
Documentul, cu numărul MDLPA/196227/25.08.2026, invocă principiul potrivit căruia norma specială prevalează asupra normei generale.
Ministerul arată că incompatibilitățile consilierilor locali și județeni sunt reglementate în mod special de articolul 88 din Legea 161/2003. Acesta prevede, între altele, incompatibilitatea cu statutul de funcționar public sau angajat în aparatul propriu al consiliului local ori județean respectiv sau în prefectura județului, dar nu instituie o interdicție generală pentru orice loc de muncă la stat.
„Consilierilor locali și județeni li se aplică normele de la art. 88 din Legea 161/2003 care reglementează expres incompatibilitățile pentru această categorie și nu li se aplică prevederile art. 550 alin. (6) din Codul administrativ”, se arată în documentul Ministerului Dezvoltării.
În adresă se precizează și că profesorilor și personalului medical nu li se aplică respectiva prevedere din articolul 550.
Un element invocat de Drulă este faptul că Ministerul Dezvoltării precizează explicit că și Agenția Națională de Integritate a fost consultată.
„Precizăm faptul că Agenția Națională de Integritate, prin adresa nr. 13.561/25.08.2026, ne-a comunicat acordul asupra precizărilor de mai sus”, se arată în documentul semnat de Cseke Attila.
Ministrul a declarat separat că „nu există incompatibilitate între calitatea de consilier local/județean și angajat contractual din administrație” și că informația care provocase alarma în teritoriu a fost incorectă. El a precizat că toate prefecturile și, prin acestea, primăriile au fost informate oficial.
Drulă ironizează însă argumentația juridică.
„Într-un contorsionism legal, dl. Cseke explică prefecților că interpretarea corectă trebuie să fie că noua lege, chiar dacă e mai nouă, e mai generală decât vechea lege care e mai specială, deci fiind asta nouă mai generală decât cea specială, nu se aplică”, afirmă el.
Aceasta este însă, în esență, doctrina juridică „specialia generalibus derogant”, invocată de minister și recunoscută în jurisprudența Înaltei Curți: norma specială poate prevala asupra unei norme generale ulterioare dacă aceasta din urmă nu o modifică sau abrogă explicit.
Miza politică a atacului lui Cătălin Drulă este comparația cu situația lui Dominic Fritz.
PSD și AUR au susținut în Legea integrității un amendament potrivit căruia persoanelor care au fost găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care perioada de trei ani nu s-a încheiat le încetează mandatul la 30 de zile după intrarea noii legi în vigoare. Prevederea îl poate afecta direct pe primarul Timișoarei.
„Pentru că e totuși activul de partid și pentru ei statul și PSD-ul e mumă. Pentru Fritz și useriști, ciumă”, afirmă Drulă.
El acuză astfel o dublă măsură: în cazul lui Fritz, PSD insistă asupra aplicării unei reguli care produce efecte asupra unei situații stabilite anterior noii legi, în timp ce, atunci când mii de aleși locali din partide riscă să fie afectați de o nouă incompatibilitate, instituțiile încearcă rapid să găsească o interpretare care să evite consecințele.
CCR a declarat constituțional „amendamentul Fritz”, însă trei judecători ai Curții, între care președinta Elena-Simina Tănăsescu, au considerat în opinia separată că aplicarea prevederii unor situații juridice anterioare încalcă principiul neretroactivității.
Drulă își extinde atacul asupra modului de funcționare a instituțiilor.
„Așa cum ne-a spus Iohannis, avem de-a face cu un stat eșuat. Instituții slabe, balcanism, legea se aplică după cum ești prieten cu cei puternici sau dușman”, afirmă fostul ministru al Transporturilor.
El califică situația drept o combinație de „amatorism” și intervenție politică și susține că asemenea episoade contribuie la pierderea încrederii publicului în instituții.
Drulă precizează însă că, dincolo de controversa privind modul în care a fost adoptată legea, nici el nu consideră justificată o incompatibilitate generală între mandatul de consilier local și orice slujbă în sectorul public.
„Consilierii locali au nevoie, de regulă, de un job ca să trăiască. Acest job poate fi în privat sau la stat. Să elimini sectorul public complet, ca opțiune, pentru zeci de mii de oameni e aberant”, afirmă deputatul USR.