Papuasii din Noua Guinee, izolati genetic timp de 50.000 de ani, poarta genele unei populatii umane disparute, care le ajuta sistemul imunitar, sugereaza un studiu

Localnicii din Papua Noua Guinee, care au fost izolati genetic timp de milenii de toate celelalte populatii de pe glob, poarta gene unice care i-au ajutat sa lupte impotriva infectiilor – iar unele dintre aceste gene provin de la verii nostri umani disparuti, denisovanii, sugereaza un recent studiu.

De asemenea, studiul a descoperit ca locuitorii din zonele inalte si cei din zonele joase au evoluat cu mutatii diferite pentru a-i ajuta sa se adapteze la mediile lor extrem de diferite.

„Papuasii sunt unici, deoarece au fost izolati de cand s-au stabilit in Noua Guinee, in urma cu mai bine de 50.000 de ani”, a declarat pentru Live Science, co-autorul principal al studiului, Francois-Xavier Ricaut, antropolog la Centrul National Francez pentru Cercetare Stiintifica (CNRS).

Nu numai ca terenul predominant muntos al tarii insulare este deosebit de dificil, dar bolile infectioase sunt, de asemenea, responsabile pentru mai mult de 40% din decese. Prin urmare, localnicii au trebuit sa gaseasca o strategie biologica si culturala pentru a se adapta, ceea ce inseamna ca populatia din Papua Noua Guinee este un „cocktail fantastic” pentru a studia adaptarea genetica, a spus Ricaut.

Fostul premier norvegian Thorbjørn Jagland, anchetat penal în cazul Epstein – în SUA nimeni dintre cei implicați nu este cercetat

Încep Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina, cele mai ample din istoria competiției

Citeste si: Portugalia nu mai este o problema pentru Europa. Ce poate invata Romania de la o tara care a cunoscut si ea un exod masiv al tinerilor

Oamenii moderni au ajuns pentru prima data in Papua Noua Guinee din Africa in urma cu aproximativ 50.000 de ani. Acolo, ei s-au incrucisat cu denisovanii care traiau in Asia de zeci de mii de ani. Ca urmare a acestei incrucisari stravechi, locuitorii din Papua Noua Guinee poarta pana la 5% ADN denisovan in genomul lor.

In noul studiu, publicat la 30 aprilie in revista Nature Communications, oamenii de stiinta au analizat genomurile a 54 de locuitori de pe muntele Wilhelm, care traiesc la altitudini cuprinse intre 2.300 si 2.700 de metri deasupra nivelului marii, si a 74 de locuitori de pe campiile joase din insula Daru, care traiesc la mai putin de 100 de metri deasupra nivelului marii.

Ei au descoperit ca mutatiile pe care locuitorii de la campie le-au mostenit probabil de la denisovani au sporit numarul de celule imunitare din sangele lor. Intre timp, locuitorii de pe inaltimi au avut parte de mutatii care le-au crescut numarul de celule rosii din sange, ceea ce ajuta la reducerea hipoxiei la altitudine. Acest lucru nu este neobisnuit, deoarece si oamenii din alte cateva medii de mare altitudine de pe Terra au dezvoltat diferite mutatii pentru a combate hipoxia.

Variantele genei Denisovan pot afecta functia unei proteine numite GBP2, aceasta ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor patogeni care se gasesc doar la altitudini mai mici, cum ar fi parazitii care provoaca malaria. Prin urmare, este posibil ca aceste gene sa fi fost selectate in timpul evolutiei pentru a-i ajuta pe oameni sa lupte impotriva infectiilor la altitudini mai joase, unde agentii patogeni sunt numerosi, au mentionat cercetatorii.

In continuare, echipa doreste sa descopere modul in care aceste mutatii provoaca modificari in sangele papuasilor din Noua Guinee. Pentru a descifra acest lucru, ei vor trebui sa investigheze modul in care aceste mutatii afecteaza activitatea genelor in care se gasesc.