Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marți, la prezentarea bilanțului Ministerului Public pentru anul 2025, că România a fost expusă, în ultimii doi ani, unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid, care au vizat subminarea încrederii în instituțiile statului și amplificarea tensiunilor sociale.
Potrivit acestuia, campaniile de dezinformare și manipulare coordonată în mediul online au speculat vulnerabilități reale sau percepute și au exploatat nemulțumiri sociale latente.
„Campaniile de dezinformare și manipulare coordonată în mediul online, precum și tentativele de delegitimare a instituțiilor fundamentale ale statului, au speculat vulnerabilități reale sau percepute și au exploatat nemulțumiri sociale latente. Aceste tehnici nu sunt întâmplătoare. Ele amplifică emoții colective pentru a genera polarizare și neîncredere”, a afirmat procurorul general.
El a subliniat că fenomenul atacurilor hibride reprezintă o provocare majoră pentru funcționarea statului de drept.
În discursul său, Alex Florența a arătat că sistemul judiciar a fost supus, în ultimul an, unor presiuni semnificative.
„Sistemul judiciar a fost supus, în ultimul an, unor presiuni semnificative, unele legitime, inerente unei societăți democratice, altele însă deliberate, parte a unor campanii de delegitimare. Într-o democrație, critica este firească și necesară. Însă atunci când aceasta se transformă în generalizări asupra întregului sistem și generează neîncredere sistematică, riscurile depășesc cadrul instituțional și afectează însăși funcționarea statului de drept”, a declarat procurorul general.
Procurorul general a caracterizat intervalul 2023-2026 drept una dintre cele mai complexe etape din evoluția postdecembristă a instituției.
„Perioada 2023-2026 a reprezentat pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape din evoluția sa postdecembristă, caracterizată de suprapunerea unor vulnerabilități structurale interne, cu provocări externe, poate fără precedent. În anul 2023, Ministerul Public și, în special, Parchetul de pe lângă Înalta Curte se confrunta cu o criză profundă de funcționare, determinată de un deficit istoric de resurse umane, de o organizare rigidă și depășită, precum și de o lipsă acută de reglementare internă adaptată realităților și provocărilor operaționale actuale”, a afirmat Alex Florența.
El a explicat că mandatul 2023-2026 a fost orientat către stabilizarea instituțională și modernizarea managementului judiciar.
„Mandatul 2023-2026 a fost orientat către stabilizarea instituțională, către refacerea capacității funcționale a parchetelor și crearea unor instrumente moderne de management judiciar. Măsurile au vizat, în mod integrat, gestionarea crizei de personal și a volumului excesiv de dosare, reorganizarea structurală a Parchetului General și a parchetelor de pe lângă judecătorii, precum și a mecanismelor de coordonare pe verticală a Ministerului Public. Nu în ultimul rând, dezvoltarea unui cadru normativ intern coerent, creșterea gradului de specializare în investigarea infracționalității complexe și implementarea unui amplu program de digitalizare”, a transmis procurorul general.
Alex Florența a subliniat că Parchetul General și-a adaptat structura pentru a răspunde noilor tipuri de infracționalitate, inclusiv în domeniul amenințărilor hibride și al dezinformării.
„Fenomene precum amenințările hibride, tentativele de influențare a proceselor democratice, creșterea extremismului și a discursului instigator la ură au impus o reacție instituțională fermă, coordonată și profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2025”, a afirmat el.
Procurorul general a arătat că anterior reorganizării, instituția funcționa în baza unei organigrame învechite.
„Activitatea de urmărire penală se desfășura în cadrul unei structuri lipsite de specializare reală, fiecare procuror instrumentând cauze din toate categoriile de infracțiuni, indiferent de gradul de complexitate sau de specificul acestora. Această abordare generalistă genera dificultăți majore în instrumentarea cauzelor ultraspecializate, conducea la o utilizare ineficientă a resurselor existente și limita capacitatea Parchetului General de a-și exercita rolul de structură de vârf în combaterea infracționalității”, a declarat Alex Florența.
El a precizat că adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea instituției pe criterii de specializare și prioritizarea domeniilor de acțiune, contribuind la consolidarea capacității de reacție în fața noilor provocări de securitate, inclusiv cele generate de atacuri hibride și campanii de dezinformare.