Inițiativa legislativă a fost depusă de senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu, PNL, Cristian Ghinea, USR, și Victoria Stoiciu, senator neafiliat. Proiectul a fost înregistrat la Senat în 5 octombrie 2026.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție afirmă că actualul context nu justifică relaxarea regimului sancționator.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării semnificative a sancțiunilor penale, nu constituie, în actualul context social și infracțional, o soluție legislativă oportună.
În consecință, exprimăm o poziție nefavorabilă față de inițiativa legislativă, în măsura în care aceasta conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor”, se arată în punctul de vedere al Procurorului General, Cristina Chiriac.
Una dintre principalele obiecții privește efectele consumului de droguri asupra sănătății publice și asupra persoanelor vulnerabile.
„Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, ale cărei consecințe depășesc sfera interesului individual, afectând familiile, comunitățile și, în mod deosebit, minorii și tinerii.
Statul are obligația de a asigura un cadru normativ apt să prevină răspândirea fenomenului, să descurajeze conduitele periculoase și să protejeze persoanele vulnerabile.
O relaxare a regimului sancționator, în absența unor studii de impact și a unor mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog”, susține Parchetul General.
Procurorul General contestă și abordarea potrivit căreia deținerea pentru consum propriu poate fi tratată separat de piața traficului de droguri.
„Deținerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi examinată exclusiv ca o conduită individuală, desprinsă de mecanismele de aprovizionare și distribuție.
Cererea de droguri contribuie la susținerea economică a pieței ilicite, iar activitățile de achiziționare și deținere pot constitui puncte de plecare pentru identificarea persoanelor implicate în distribuția substanțelor interzise.
Deși consumatorul și traficantul trebuie să beneficieze de un tratament juridic diferențiat, această distincție nu justifică, prin ea însăși, diminuarea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu”, se arată în document.
Parchetul General susține că actuala legislație oferă deja posibilitatea individualizării sancțiunilor în funcție de situația persoanei cercetate.
„Reglementarea actuală permite diferențierea tratamentului sancționator în funcție de natura substanțelor, gravitatea concretă a faptei și circumstanțele personale ale autorului.
Totodată, legislația penală oferă mecanisme prin care răspunsul autorităților poate fi adaptat situațiilor în care persoana cercetată este consumator, fără a fi implicată în activități de trafic.
În aceste condiții, nu rezultă că diminuarea limitelor de pedeapsă ar reprezenta singura sau cea mai eficientă soluție pentru evitarea unor consecințe penale disproporționate.
Prioritară trebuie să fie aplicarea coerentă a instrumentelor existente și dezvoltarea programelor de asistență medicală, psihologică și socială”, precizează Parchetul.
Procurorul General atrage atenția că modificarea regimului sancționator poate avea consecințe și asupra instrumentelor folosite în anchetele penale.
„Modificarea limitelor de pedeapsă poate produce efecte care depășesc individualizarea sancțiunii, inclusiv asupra competenței organelor judiciare, posibilității utilizării anumitor procedee probatorii, termenelor de prescripție și aplicării unor instituții de drept penal și procesual penal.
Aceste consecințe trebuie analizate distinct, prin raportare la fiecare modificare propusă.
O intervenție legislativă care urmărește exclusiv reducerea sancțiunilor, fără evaluarea efectelor asupra activității de urmărire penală, poate genera dificultăți de aplicare și poate diminua eficiența răspunsului judiciar”, se arată în punctul de vedere.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține necesitatea diferențierii clare între persoanele care consumă droguri și cele implicate în traficul acestora.
Consumatorii, în special cei care prezintă dependență, trebuie să beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere, tratament și reintegrare socială.
Cu toate acestea, orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu presupune, în mod necesar, reducerea sancțiunilor penale, cele două categorii de intervenții putând funcționa complementar”, arată instituția.
Concluzia Procurorului General este că proiectul nu oferă suficiente garanții pentru modificarea actualului sistem.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării propunerii legislative în forma analizată.
Considerăm necesară menținerea unui cadru penal coerent și eficient, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor.
Politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică.”
Proiectul B544/2026 a fost inițiat de senatorul PNL Cătălin-Daniel Fenechiu, senatorul USR Cristian Ghinea și senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu și se află la Senat.
În forma depusă, cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu ar deveni contravenție și ar fi sancționată cu amendă între 1.000 și 1.500 de lei. Pentru drogurile de mare risc, amenda propusă este între 1.500 și 3.000 de lei.
În prezent, Legea 143/2000 prevede pentru drogurile de risc destinate consumului propriu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă, iar pentru drogurile de mare risc închisoare de la șase luni la trei ani.
Proiectul prevede, de asemenea, amenzi pentru introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor destinate consumului propriu și posibilitatea amenajării, în anumite unități sanitare, a unor spații autorizate pentru consum supravegheat destinat persoanelor dependente.