Păsările devin din ce în ce mai agresive cu oamenii. Specialiștii explică motivul acestui comportament: „Sunt tot mai zgomotoase, irascibile și morocănoase”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cu toții suntem familiarizați cu imaginea pescărușilor care fură cartofii prăjiți în această perioadă a anului. În ultima vreme, însă, se pare că și alte păsări dau dovadă de o viclenie la fel de îndrăzneață și manifestă o tendință din ce în ce mai agresivă.

În iunie anul trecut, în Nottinghamshire, au fost raportate mai multe atacuri ale corbilor, după ce o femeie a avertizat că o pasăre s-a năpustit asupra ei și a lăsat-o cu capul însângerat, în timp ce se plimba pe o alee din Stapleford.

Grindeanu anunță că ”intră în coliziune” cu președintele Dan. PSD va bloca punerea în aplicare a referendumului din București, interesele lui Băluță primează

UE ordonă Google să partajeze datele de căutare și să deschidă Android pentru rivalii săi cu inteligență artificială

„Problema o reprezintă comportamentul uman. Noi am creat aceste condiții și aceste conflicte. Aceasta este consecința tăierii gardurilor vii și a pădurilor, a construirii de noi ansambluri rezidențiale și a schimbării atât de profunde a peisajului rural, încât anumite specii își pierd teritoriul”, afirmă dr. Robert Lambert, istoric al mediului la Universitatea din Nottingham și vicepreședinte al Nottinghamshire Wildlife Trust, scrie Daily Mail.

Oamenii modifică habitatul păsărilor

Potrivit specialistului, păsările „se mută în zone suburbane și urbane”, iar speciile care odinioară aveau propriul lor spațiu sunt acum vecinii noștri. În aceste condiții, oamenii și păsările ajung să concureze pentru același teritoriu.

În același timp, „subestimăm cât de inteligente și adaptabile s-au dovedit a fi unele specii”, spune acesta, explicând modul în care păsările profită de noile oportunități create de mediul urban.

„S-au adaptat la cât de risipitori suntem cu mâncarea, la cât de neglijenți suntem în protejarea resurselor noastre. S-au obișnuit să trăiască alături de noi și învață cum să profite. Orice cafenea bună de pe coasta Marii Britanii are vrăbii care locuiesc în ea. Cea mai importantă decizie pe care trebuie să o ia dimineața este: vor o felie de Bakewell sau un tort Victoria?”, mai spune el.

Desigur, și hrănirea deliberată a rațelor și gâștelor este „o obsesie națională” care datează din epoca victoriană, piața hranei pentru păsări având o valoare de aproximativ 250 de milioane de lire sterline anual.

Dr. Lambert subliniază că resturile de mâncare nu sunt benefice pentru aceste animale: „Pâinea le constipă. De asemenea, le face mai agresive între ele, deoarece se luptă pentru o resursă”, explică acesta.

Păsările profită de resursele urbane

Fenomenul a devenit atât de evident, încât vizitatorii domeniului rural Blenheim Palace din Oxfordshire sunt întâmpinați de un semn care le solicită să nu hrănească rațele, deoarece acestea „devin foarte exigente și încep să manifeste un comportament antisocial”.

Tot acolo, luna trecută, o persoană a relatat că un fazan i-a furat un pepene.

Pentru multe specii, viața în mediul urban este mai ușoară. „Orașele sunt mai calde. Există mai puțini prădători”, explică specialistul.

Cu toate acestea, zgomotul traficului și al zonelor industriale influențează comportamentul păsărilor.

Zgomotul schimbă comportamentul păsărilor

„Păsările cântătoare, precum mierlele, devin tot mai zgomotoase, irascibile și morocănoase, deoarece suferă din cauza poluării luminoase și fonice. Sunt nevoite să cânte mai tare pentru că mediile noastre urbane sunt zgomotoase, iar acest lucru le crește nivelul de stres”, explică dr. Lambert.

Eforturile de conservare au readus, de asemenea, în atenția publicului unele conflicte istorice dintre oameni și păsări. Milanele roșii, pe care dr. Lambert le descrie drept „o mare pacoste în orașele moderne timpurii”, erau aproape dispărute în anii 1940.

Programele de reproducere au contribuit însă la creșterea populației la peste 10.000 de exemplare, iar specialistul afirmă că „începem să ne enervăm din nou din cauza lor”.

Speciile protejate revin în atenția publicului

„Oamenilor nu le place imaginea amenințătoare a acestora deasupra grădinilor lor. Există un indice de iritare care este în creștere”, a mai spus el.

Totuși, dr. Lambert subliniază că păsările rănesc foarte rar oamenii. Ele sunt mai predispuse să perceapă o amenințare atunci când persoanele sunt însoțite de câini.

„Ele identifică câinii ca fiind prădători. Este înscris în ADN-ul lor faptul că un animal asemănător unui câine este un lup sau o vulpe”, explică specialistul.

Pe măsură ce mediul urban continuă să se extindă, iar habitatele naturale se reduc, interacțiunile dintre oameni și păsările sălbatice devin tot mai frecvente, atrăgând atenția specialiștilor asupra efectelor pe care activitatea umană le are asupra ecosistemelor.