Pavelescu îi cere lui Trump să intervină în România: ”Lia Savonea trebuie susținută, Nicușor Dan vrea să preia justiția și pune în pericol parteneriatul cu SUA”

Un nou mesaj delirant al lui Aurelian Pavelescu, individul care a confiscat partidului lui Corneliu Coposu, PNTCD, și l-a dus în zona pro-rusă a pretinșilor suveraniști. Duminică seara, el i-a cerut președintelui SUA, printr-un mesaj postat pe Facebook, să intervină în România ca să o apere pe Lia Savonea.

”Lia Savonea și-a început mandatul de Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție în iunie 2025, după anularea ilegală și neconstituțională a alegerilor din 6 decembrie 2024. Prin urmare, Lia Savonea nu poate fi acuzată de respingerea acțiunilor formulate de apărătorii lui Călin Georgescu de către Înalta Curte, împotriva Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Atacul la justiție a ONG-urilor Soros, aflate în colaborare cu Antifa, împotriva Liei Savonea este justificat fără nicio îndoială de spaima că ÎCCJ sub conducerea Liei Savone, nu va mai accepta ordinele lui Nicușor Dan și statului paralel. De asemenea, probabil că ÎCCJ nu va mai aproba pe bandă rulantă mandatele de ascultare a oponenților politici din motive de securitate națională, ceea ce ar fi o lovitură pentru poliția politică care amenință România.

INTERVIU Vladimir Tismăneanu: „PSD este o șleahtă care practic parazitează, canibalizează corpul politic, social și economic românesc”

SUA au început oficial vânzarea de petrol venezuelean. Vânzări suplimentare sunt așteptate în următoarele zile și săptămâni

În același timp, ÎCCJ fiind instanța de judecată în dosarul Coldea și dosarele miniștrilor care au devalizat țara în pandemie – Ludovic Orban, Vlad Voiculescu -, dar și a altor miniștri, și inclusiv dosarul lui Dominic Fritz acuzat de ANI, nu va mai putea fi manipulată politic. ÎCCJ este și instanța care va judeca recursul lui Călin Georgescu privind acțiunile împotriva ordinii constituționale. Pe scurt, pierderea controlului asupra ÎCCJ de către Nicușor Dan șii USR reprezintă sfărșitul regimului.

Lupta pentru eliminarea Liei Savonea este pe viață și pe moarte!

Iată de ce au fost alertate grupările Soros/ Antifa și declanșată operațiunea de dezinformare generalizată și atacurile concertate în presă, on-line și în stradă împotriva lui Savonea, sub pretextul apărării justiției. Este vorba de fapt despre apărarea castei care conduce ilegitim România, împotriva Constituției și poporului.

Atacul este justificat și de faptul că, peste câteva luni, se încheie mandatul Procurorului Șef DNA Marius Ionuț Voineag, care a adus o anumită decență în instituție. Nicușor Dan nu poate să numească propriul Procuror Șef DNA, dacă nu va avea propriul Ministru al Justiției, care, potrivit legii, urmează să facă propunerea pentru noul Procuror Șef DNA. Bătălia are ca obiectiv și portofoliul de la Justiție. Se va vedea dacă PSD a intrat sub controlul lui Nicușor Dan și USR, portofoliul fiind ocupat acum de PSD.

Lupta pentru justiție are și o puternică componentă externă, pe de o parte între UE și Franța, iar pe de altă parte SUA. Rămânerea României în brațele UE și lui Macron depinde de controlul justiției de către Nicușor Dan, principalul instrument de distrugere a opoziției. Este motivul pentru care reiterez sesizarea Departamentului de Stat SUA, în scopul salvgardării democrației în România, astfel cum a solicitat Vicepreședintele SUA J.D. Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, precum și Directorul Serviciilor Secrete SUA, Tulsi Gabbard.

Atenționez Administrația Trump că preluarea justiției de către Nicușor Dan ar reprezenta o adevărată anulare a Parteneriatului SUA – România și aruncarea României într-o epocă neagră, de distrugere a oricărei speranțe de revenire la democrație.

Cea mai mare parte a participanților la acțiunile de stradă a #rezist sunt manipulați de propaganda mincinoasă, susținută de rețelele parastatale antidemocratice și anticonstituționale”, a delirat Pavelescu.

Inspecția Judiciară a anunțat, duminică, că ar fi efectuat deja verificări în legătură cu aspectele semnalate în documentarul Recorder cu toate că CSM a atacat inițial foarte violent aceste dezvăluiri, susținând că acestea urmăresc ”destabilizarea puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.

”Avand in vedere materialul de presa publicat de recorder.ro, precum si sesizarea sectiilor CSM, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in conformitate cu atributiile legale.

Facem precizarea ca o parte din elementele prezentate in material s-au aflat, deja, in atentia noastra, un rezumat al acestor activitati urmand a fi prezentat in zilele urmatoare.

Invitam pe toti cei interesati sa astepte rezultatul verificarilor”, a transmis Inspecția.

CSM a renunțat brusc la limbajul agresiv la adresa magistraților care apar în documentarul Recorder și a anunțat, vineri, că decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”.

”Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a transmis CSM, vineri.

Ce spunea joi CSM-ul

„Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale”, a transmis joi Secţia pentru judecători într-un comunicat de presă.

Președintele se implică

Președintele Nicușor Dan dă un mesaj că este gata să se implice mai puternic în situația gravă din justiție. El a anunțat că îi invită pe magistrații care ”vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp luni, 22 decembrie”.

”Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase.

Invit toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. Aștept înscrieri la adresa procetatean@presidency.ro.

Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal, la adresa colegis@presidency.ro.

În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți.

(În toată săptămâna 15–19 decembrie sunt plecat din țară pentru formate multilaterale și vizite bilaterale confirmate cu mult timp înainte)”, a anunțat președintele.

178 de judecători de procurori au semnat, joi, o scrisoare deschisă în care își anunță susținerea pentru Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu. Între timp, numărul lor a ajuns la peste 900.

”Subsemnații, judecători și procurori,

Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări.

Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.

Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate.

Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.

Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.

Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.
Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului.

Mihaela Niță – Curtea de Apel București
Ruxandra Grecu – Curtea de Apel București
Mariana Constantinescu – judecator pensionar CAB
Cristina Craiu – judecator pensionar CAB
Veronica Găina – judecator pensionar CAB
Sorina Marinaș – Curtea de Apel Craiova
Andrei Bodean – Parchetul militar de pe lângă Curtea Militara de Apel
Antonia Diaconu – DIICOT ST Pitești
Valentin Teodorescu – DIICOT ST Ploiești
Ioan Fundătureanu – Curtea de Apel Pitești
Pîrlea Alexandru Claudiu -PT Suceava
Maria Rădulescu – Judecătoria Ploiești
Achiței Dragoș Bogdan – Tribunalul Prahova
Ardelean Cristian – PT Bihor
Ciprian Cosniță – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Ciprian Man – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Ciprian Puie – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Dornici Viorel – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Cătălina Padeanu – Curtea de Apel Craiova
Lăncrănjan Alexandra – PICCJ
Cosmin Iordache – procuror
Raluca Mirică – PICCJ
Ionela Bălan – DNA
Ramona Jardieanu – DNA
Mihaela Beldie – procuror
Mihai Ghica – CA Cluj
Marius Vâlcu – PICCJ
Marius Vartic – fost procuror DNA
Sortan Monica – CA Cluj
Răzvan Alexandru Bara – PT Brașov
Ramona Mungiu – PCAB
Raluca Gheorghe – DNA
Liviu Cîrneciu-Tribunalul Covasna
Alexandra Dordea-DIICOT
Marian Clement Virgil-PJ Gherla
Arpinte Nicoleta-procuror pensionar
Deliuș Laura-PJ Sector 1
Iulian Nica-PM Cluj
Carnariu Bianca Diana-DIICOT ST Satu Mare
Ioan Amariei-procuror
Palaghia Monica-PMTM Iași
Nicolae Carlescu-procuror
Cătălina Stoian-PCAB
Morar Ciprian-PT Bihor
Sas George Florin-DIICOT
Cristian Jarca-PJ Oradea
Sorin Beteringhe-PCA Oradea
Moroiu Laura-Tribunalul Neamț
Cristi Danileț-judecător pensionar
Ioana Maria Câmpean-Tribunalul Timiș
Lavinia Rus-procuror
Ana Mureșan-PICCJ
Daniel Florin Ungureanu-PCA Ploiești
Cazac Anca-Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov
Mateescu Mihaela-PJ Brașov
Dumitru Alexandra-Judecătoria Cluj
Antonia Novitchi-Tribunalul Timiș
Pîrvu Ana Maria-PT București
Andrei Doncea-PJ Cornetu
Ursuț Cristian-PJ Buftea
Andreea Luca-PJ Buftea
Andrei Cristian-PJ Buftea
Claudiu Eduard Corobană-Tribunalul București
Radu Ganea-PJS 2
Diac Ana Maria-PTB
Ancuța Ailene-Tribunalul Iași
Mirtha Elena Meleaca – CA Craiova
Mihai Negulescu – DIICOT
Emanuel Mihoc- PT Sibiu
Anda Ungurean – Tb Botoșani
Mihaela Bojin – Tb Brașov
Bocai Tudor Florin – PT Hunedoara
Anca Boeriu DIICOT
Maria Rîmniceanu -DIICOT
Lilișor Câțu – DIICOT
Cătălin Moraru – DIICOT
George Gavrilă – DIICOT
Florea Sanda Cristina – PT Ilfov
Codreanu Alexandru – PT Brașov
Baciu Maria Magdelena – PJs1
Tisu Cristina – PT Bihor
Rarinca Felicia Tincuta – Tb Brașov
Nanu Vladimir – DIICOT
Monica Cornea – PT București
Cristea Emilia – PT București
Daniel Giorgian – PT București
Ungurean Andreea Elisabeta – jud Cluj Napoca
Sadîc Zafer – Pt Constanța
Sava Diana – Jud Brașov
Pîslaru Doina – DIICOT
Alexandra Crina Tanasa – Tb pentru minori și familie Brasov
Negulescu Raluca – DIICOT
Raducu Mihai – DIICOT
Răducu Mădălina – DIICOT
Simion Daniel – PJ Iași
Mitrofan Iuliana Floarea – Tb Bistrița Năsăud
Vasut Claudia Diana – PJ Oradea
Soltan Alexandru – PICCJ
Ungureanu Cerasela – procuror pensionar
Alma Dundev – PT Mureș
Claudiu Dorian Statache – PJ Brașov
Cerbu Mircea Theodor – Jud Brașov
Cristina Moisa – CA Brașov
Zârnă Ioana Artemiza – PJ Buftea
Cosmin cristescu – DIICOT
Corina Dinică – DIICOT
Cristina Dufour- DIICOT
Paiuși Marius – PCAB
Adriana Alexe – PICCJ
Cosntantin Mîndroceanu – PJ Buftea
Radu Emilia – Pj Buftea
Minea Grigoraș Cristina Florentina – Pj Buftea
Ana Maria Păun – Pj Buftea
Ștefăniță Gogea DIICOT
Tudor Filip – PJ s6
Alexe Adriana – PICCJ
Tudor Vasiu – PT Mureș
Cristina Gogea – CA Brașov
Iulia Crișan – PJ s4
Bogdan Niculescu – DIICOT
Cosmin Puiulescu – DIICOT
Rus Bogdan Florin – PJ s4
Iordache Irina – PJ s1
Dan Bubuiug – DIICOT
Adrian Țîrlea – PTB
Alexandra Pop- PJ Brașov
Gherghina Alina Nicoleta -PJs6
Dinga Adrian – PJ Iași
Marius Borta – PJ s4
Ioana Vlaston – PT București
Bucșă Nicoleta – PJ Iași
Alexandru Ghinea – PT București
Andrei Iustin Costel – PJ Sibiu
Andreea Vișan – PJs6
Zlate Nadia – DNA
Enescu George – DIICOT
Valeriu Iordache – PT Argeș
Alina Andrițoiu – PICCJ
Ancuța Andrițoiu – PCA Brașov
Căpăstraru Mila Ramona – PJs3
Constantin Botea – PJs6
Vlad Crăciun – PT București
Ioana Pasculet – CA Cluj
Florin Zeres – Tb Sibiu
Violeta Andrei – DIICOT
Dumitru Alexandru Daniel – PJ Buftea
Bradea Vlad – DIICOT
Botea Raluca Cristiana – procuror pensionar
Oana Bunea – CA Timiș
Scorta Robert – PMTMT
Florentina Ivăncioiu – Tb București
Radu Dusa – CA Cluj
Vlad Alexandru Bențan – DIICOT
Ioan Gaga – Tb Cluj
Cosmin Constantin Andrei – Pj Făgăraș
Tokos Lehel – DIICOT
Ghenu Andreea – DNA
Simona Stefăniu – DIICOT
Teona Gabriela Boteanu – Tb Cluj
Ibănescu Larion Alexandra – PT Vaslui
Maria Filip – Tb specializat Cluj
Bogdan Ștefăniu – DIICOT
Todea Laurențiu – PT Timiș
Pop Ciprian – PJ Luduș
Vîlceanu Florin – Tb București
Silvia Pietraru – PT Argeș
Constantin Grăjdeanu – PT Bacău
Taghiev Ramona – PCA Bacău
Antaloae Ovidiu – Jud Oltenița
Alexandru Marin – PT București
Șerban Viorel – PCAB
Felicia Vlad – PCA Brasov
Corina Dragu – PCA Brasov
Ioana Nicoară – PMT Cluj
Roșca Anda Elena – jud Cluj
Iulia Ianovici- PT satu Mare
Baldea Diana – procuror pensionar
Ramona Zglimbea, judecător pensionar

Pe parcursul zilelelor viitoare, vom informa public cu privire la actualizarea listei si a măsurilor propuse.

Multumim pentru susținere!”.

De asemenea, trei asociații ale magistraților au emis, joi, un comunicat de presă comun în care ”autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare”. Comunicatul apare în contextul amenințărilor CSM și Curții de Apel la adresa magistraților care au făcut dezvăluiri în documentarul Recorder.

”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, consecvente principiilor după care au funcționat încă de la înfiinţare, îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, în mod repetat şi ferm, să introducă reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor, iar această recomandare nu poate fi ignorată.

Solicităm autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare.

Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără.

Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.

Orice procedură disciplinară iniţiată exclusiv pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie.

Cerem Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii. Societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe.

Solicităm Guvernului României şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează, în interes public, încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii, fie ele disciplinare, administrative, profesionale sau de altă natură”, au transmis cele trei asociații.

CSM a emis joi un comunicat violent la adresa jurnaliștilor de la Recorder, susținând că are loc o ”amplificare a campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.

”Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.

Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.

Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.

În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.

Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.

Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”, a transmis CSM.

Și conducerea Curții de Apel București a reacționat violent în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, lansănd atacuri la adresa judecătorului Laurențiu Beșu. Conducerea instanței sugerează că Beșu este ”ofițer acoperit”, invocând în acest sens un articol publicat de aktual24.ro în 2023.

”Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, se arată într-un comunicat oficial al Curții de Apel.

Curtea de Apel scoate în evidență un articol publicat de aktual24.ro în 2023, în care era prezentată o informație publică legată de faptul că Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară la DGIPI. În comunicat se sugerează că Beșu ar fi ofițer acoperit. Trebuie menționat că este puțin probabil ca șefele Curții de Apel să nu fi știut acest amănunt din CV-ul lui Beșu în momentul în care i-au lansat oferta de a se transfera de la Giurgiu la București, având în vedere că CV-ul era public. Iată însă că această informație este folosită acum în încercarea de discreditare și compromitere a judecătorului, pentru că a deranjat.