Demisia vine după ce Peiu, considerat numărul doi în ierarhia AUR și președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului, anunțase explicit, cu o seară înainte, că va renunța la conducerea grupului dacă senatorii AUR vor susține legea.
„Pentru că nu pot accepta să fac ceva azi și mâine altceva”, explicase Peiu de ce el însuși nu intenționa să participe la vot. Tot atunci declarase că va demisiona din funcția de lider al senatorilor în cazul unui vot favorabil al partidului.
Legea integrității a fost adoptată miercuri de Senat, Cameră decizională, cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere.
Înaintea votului, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea anunțase deja că partidul va susține proiectul.
„Pentru claritate: legea ANI va trece azi de Senat. AUR va vota pentru. Nu există nicio intenție de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR”, a transmis Piperea.
Decizia conducerii AUR a declanșat astfel gestul anunțat de Peiu, care a părăsit șefia grupului senatorial.
Demisia privește doar funcția parlamentară de lider de grup. Peiu nu și-a anunțat plecarea din AUR și rămâne, în lipsa unei alte decizii, senator și președinte al Consiliului Național de Conducere al formațiunii, a doua funcție din ierarhia partidului după cea de președinte ocupată de George Simion. Peiu a preluat conducerea CNC în noiembrie 2025, funcție deținută anterior de Claudiu Târziu.
Prevederea care a provocat conflictul stabilește efecte asupra mandatelor aflate în desfășurare în cazul unor persoane pentru care a fost constatată definitiv o situație de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care perioada de interdicție prevăzută de lege nu s-a încheiat.
Curtea Constituțională a declarat amendamentul constituțional. Majoritatea CCR a argumentat că măsura nu reprezintă o nouă sancțiune personală aplicată retroactiv, ci privește efectele asupra unui mandat considerat „viciat”.
Trei judecători, între care președinta CCR Elena-Simina Tănăsescu, au formulat însă opinie separată și au susținut că aplicarea prevederii unor situații juridice anterioare ridică tocmai problema retroactivității.
Legea a produs o situație politică neobișnuită și în PNL.
Ilie Bolojan a declarat marți seară că „amendamentul Fritz” este o prevedere „anormală” și că „retroactivează practic”, dar le-a cerut liberalilor să voteze întreaga lege pentru ca România să nu rateze jalonul din PNRR.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunțat înaintea votului: „Votăm pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro”.
Bolojan a anunțat că PNL va susține ulterior un nou proiect legislativ pentru eliminarea „amendamentului Fritz”.
USR a votat împotrivă, liderul senatorilor partidului, Sorin Șipoș, acuzând PSD că a legat în mod deliberat prevederea de un jalon PNRR pentru a obliga celelalte partide să aleagă între acceptarea amendamentului și riscul pierderii banilor europeni.
Legea integrității este asociată unui jalon PNRR de care depinde o plată de aproximativ 770 de milioane de euro.
Înaintea votului, președinta Renew Europe, Valérie Hayer, le ceruse explicit senatorilor, în special celor din PSD și AUR, să respingă legea în forma care îl poate afecta pe Fritz.
Hayer și președintele PPE, Manfred Weber, îi solicitaseră anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu autorizeze plata celor 770 de milioane de euro dacă amendamentul rămâne în legislație.
Comisia Europeană nu a anunțat însă blocarea banilor și a precizat că forma finală a Legii integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată depuse de România.