Pentru prima oară în 65 de ani, armata SUA pregătește execuțiile unor militari condamnați pentru crime

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Planul, denumit „Operation Resolute Justice”, așteaptă doar ordinul președintelui Donald Trump pentru a fi pus în aplicare.

Potrivit unui document intern consultat de ABC News, armata americană a început pregătirile logistice și procedurale pentru transferul deținuților de la Fort Leavenworth, Kansas, către o facilitate federală de execuție din Terre Haute, Indiana. Aceasta ar marca o reluare istorică a pedepsei capitale în rândul personalului militar american.

Condamnații, acuzați de crime grave

Ultima execuție printr-o sentință a unei curți marțiale a avut loc în 1961, când soldatul John A. Bennett a fost spânzurat pentru viol și tentativă de omor. De atunci, deși mai mulți militari au fost condamnați la moarte, niciunul nu a fost executat. Sistemul de justiție militară al SUA prevede că sentințele la moarte necesită aprobarea explicită a președintelui în funcție.

1.500 de soldați britanici și francezi vor ajunge Polonia în septembrie – primul test fizic al planului Europei de a garanta securitatea Ucrainei

Temeri legate de influențarea alegerilor din Franța, în contextul în care Musk susține candidatura lui Le Pen la președinție

Cei patru condamnați actuali sunt:

Ronald Gray (condamnat în 1988) – Fost bucătar în Divizia 82 Aeropurtată, acuzat de multiple violuri și omoruri, inclusiv asupra unor soldați și civili în zona Fort Bragg.

Hasan Akbar (condamnat în 2005) – A ucis doi ofițeri și a rănit alți 14 militari printr-un atac cu grenadă și foc de armă în Kuwait, la începutul invaziei Irakului.

Timothy Hennis (condamnat în 2010) – Condamnat pentru triplu omor în 1985, după ce fusese achitat anterior în instanțe civile; dovezile ADN au jucat un rol decisiv în procesul militar.

Nidal Hasan (condamnat în 2013) – Fost psihiatru militar, autorul masacrului de la Fort Hood din 2009, în care au murit 13 persoane și alte zeci au fost rănite.

Toate aceste cazuri implică crime grave, multe dintre ele incluzând violență sexuală sau atacuri asupra camarazilor de arme. Apelurile lor au fost epuizate în mare parte, iar Curtea Supremă a refuzat să le reexamineze în ultimii ani.

Planul „Operation Resolute Justice”, elaborat în februarie 2026, prevede coordonarea cu Biroul Federal al Închisorilor, stabilirea unui centru pentru martori și un calendar strâns: execuțiile ar putea avea loc în maximum 150 de zile de la aprobarea prezidențială.

Exerciții de simulare au fost efectuate periodic timp de două decenii, ceea ce indică faptul că armata menține o capacitate operațională latentă pentru astfel de scenarii.

Decizia finală va aparține lui Donald Trump

Reluarea execuțiilor militare vine într-un context mai larg în care administrația Trump a prioritizat întărirea pedepsei cu moarte la nivel federal, inclusiv prin reintroducerea unor metode alternative precum plutonul de execuție. Decizia finală aparține președintelui, care nu a acționat încă asupra acestor cazuri.

Susținătorii pedepsei capitale argumentează că astfel de crime extreme, comise de militari care au trădat uniforma și camarazii, merită cea mai aspră pedeapsă pentru a asigura justiție pentru victime și familiile acestora, precum și pentru a descuraja comportamente similare.

Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile omului, atrag atenția asupra riscurilor de erori judiciare, duratei excesive a proceselor și caracterului inuman al execuțiilor.

Armata a precizat ulterior că nu a inițiat proceduri concrete fără ordin prezidențial, iar planul face parte din pregătirile de rutină. Totuși, documentul intern semnalează o schimbare de atitudine clară față de deceniile de moratoriu de facto.

Dacă președintele Trump va semna ordinele, SUA ar putea asista la primele execuții militare din era modernă, un eveniment cu rezonanță simbolică puternică pentru forțele armate americane și pentru dezbaterea națională privind justiția penală.