Performanță a guvernului Bolojan: Deficitul bugetar a scăzut, în primele șase luni din 2026, cu peste 28 de miliarde de lei, coborând la doar 2,34% din PIB

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025.

Ca pondere în produsul intern brut, deficitul a coborât de la 3,99% în primele șapte luni din 2025 la 2,34% în aceeași perioadă din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.

Veniturile la buget au crescut cu 11,2%

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Președintele, baie de mulțime în Curcani: „În 9-12 luni, economia o să înceapă să crească”

AUR ar putea trece de 50%. Directorul INSCOP, avertisment după victoria AfD: ”Unii nu vor să creadă acest lucru și pace”

Veniturile fiscale au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Una dintre cele mai importante evoluții a fost consemnată la încasările nete din TVA, care au totalizat 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din 2025.

Și veniturile din accize au crescut, până la 28,37 miliarde de lei, în timp ce fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult decât în urmă cu un an.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%, iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile statului au crescut mult mai lent

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu doar 2,9%. Ca pondere în PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

O reducere importantă a fost înregistrată la cheltuielile de personal. Acestea au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, diminuarea a fost de 4,1%.

Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, în principal pe fondul plăților din sistemul de sănătate.

Peste 40 de miliarde de lei au fost cheltuite pentru dobânzi

Una dintre presiunile importante asupra bugetului rămâne reprezentată de costul datoriei publice.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a aproximativ 2% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, acestea au crescut cu 26,5%.

Ministerul Finanțelor avertizează că nivelul ridicat al dobânzilor menține presiunea atât asupra bugetului, cât și asupra necesarului de finanțare al statului.

Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei

Reducerea deficitului s-a produs în paralel cu majorarea cheltuielilor pentru investiții.

Acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni ale anului 2025. Creșterea este de aproximativ 24%.

Potrivit Finanțelor, 71,05% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR.

Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,4 miliarde de lei, respectiv cu peste 60%.

Ministerul Finanțelor susține astfel că reducerea deficitului nu a fost obținută prin diminuarea investițiilor, ci în principal prin controlul cheltuielilor curente și majorarea veniturilor.

Peste 20 de miliarde de lei, rambursări de TVA

În primele șapte luni, statul a restituit companiilor 20,48 miliarde de lei sub forma rambursărilor de TVA, față de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, aceste rambursări au fost menținute pentru a asigura lichiditatea necesară companiilor.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice”, a declarat ministrul.

Nazare a avertizat însă că evoluția din lunile următoare trebuie analizată ținând cont de efectul de bază al măsurilor adoptate în 2025.

„Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an”, a mai transmis ministrul.