Pericolul ascuns în alimentele de zi cu zi. Ce produse pot afecta sănătatea fără să îți dai seama

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Datele medicale disponibile arată că riscul depinde de cantitate, frecvență și de ansamblul dietei. Din acest motiv, ideea că un aliment este pur și simplu bun sau rău poate fi înșelătoare. Există însă categorii de produse pentru care dovezile justifică reducerea drastică a consumului sau, în anumite situații, evitarea lor.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o alimentație bazată în principal pe produse cât mai puțin procesate, legume, fructe, cereale integrale și surse adecvate de proteine, concomitent cu limitarea zaharurilor libere, a sării și a grăsimilor trans.

Cristela Georgescu, despre perchezițiile DIICOT: „Am crezut că vom fi omorâți. Nu știam că sunt polițiști, la început am crezut că sunt hoți, spărgători” – VIDEO

Ucraina îl sfidează pe Trump și anunță că va continua să bombardeze rafinăriile rusești, în ciuda acordului cu Putin: „Le vom da foc”

Biscuiții foarte procesați, unele produse de patiserie ambalate, gustările sărate, anumite cereale îndulcite, deserturile industriale și numeroase produse gata de consum au devenit o parte obișnuită a alimentației moderne. Problema nu constă în simplul fapt că un produs a trecut printr-un proces industrial. Pastele, iaurtul simplu sau legumele congelate sunt, de asemenea, procesate într-o anumită măsură.

Îngrijorarea apare în cazul alimentelor ultraprocesate, realizate frecvent din ingrediente rafinate și formulate pentru a fi foarte gustoase, ușor de consumat și convenabile. Un studiu clinic controlat realizat la National Institutes of Health a oferit participanților, pe rând, o dietă ultraprocesată și una neprocesată. Deși mesele au fost concepute astfel încât să fie comparabile pentru mai mulți nutrienți importanți, participanții au consumat în medie cu aproximativ 500 de kilocalorii mai mult pe zi în perioada cu alimente ultraprocesate și au luat în greutate. Studiul a inclus doar 20 de adulți și a fost de scurtă durată, astfel că rezultatele nu trebuie extinse fără limite la întreaga populație. Ele oferă însă o demonstrație experimentală că gradul de procesare și caracteristicile alimentelor pot influența cantitatea consumată.

Pentru consumator, semnalul de alarmă nu trebuie să fie simpla existență a unei liste mai lungi de ingrediente. Mai utilă este observarea întregului produs. Dacă acesta aduce multe calorii, zahăr, sare sau grăsimi și foarte puține fibre și micronutrienți, iar consumul său a devenit zilnic, merită înlocuit cât mai des cu alimente mai puțin procesate.

Mezelurile și carnea procesată au o legătură demonstrată cu cancerul colorectal

Mezelurile sunt printre alimentele pentru care dovezile medicale sunt deosebit de importante. În această categorie intră produse din carne conservate sau transformate prin sărare, afumare, fermentare ori alte procedee menite să le prelungească durata de păstrare sau să le modifice gustul. Exemplele includ cârnații, baconul, șunca și alte produse similare.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, instituție specializată a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat carnea procesată drept carcinogenă pentru oameni. Clasificarea arată că există dovezi suficiente privind capacitatea consumului de carne procesată de a provoca cancer colorectal. Ea nu înseamnă că riscul produs de mezeluri este comparabil ca mărime cu cel asociat fumatului, chiar dacă ambele apar în aceeași categorie privind soliditatea dovezilor.

Analiza luată în calcul de experții internaționali a estimat că un consum zilnic de 50 de grame de carne procesată este asociat cu o creștere de aproximativ 18 la sută a riscului relativ de cancer colorectal. Este vorba despre o creștere relativă a riscului, nu despre faptul că 18 din 100 de persoane care mănâncă mezeluri vor dezvolta boala.

Organizația Mondială a Sănătății a reiterat în 2026 că un consum ridicat de carne procesată reprezintă unul dintre factorii alimentari asociați cancerului colorectal. Pentru sănătatea pe termen lung, mezelurile nu ar trebui privite ca o sursă de proteine destinată consumului zilnic.

Grăsimile trans industriale sunt printre componentele care merită evitate

Puține componente alimentare beneficiază de o recomandare atât de clară precum grăsimile trans produse industrial. Organizația Mondială a Sănătății arată că acestea nu au beneficii cunoscute pentru sănătate și că un consum ridicat crește riscul de boală coronariană și deces.

Grăsimile trans industriale pot apărea în produse fabricate cu uleiuri parțial hidrogenate, în anumite grăsimi vegetale solide, produse de patiserie, biscuiți sau alimente prăjite, în special în țările în care legislația nu le-a eliminat sau limitat strict. OMS recomandă ca aportul total de grăsimi trans să rămână sub 1 la sută din energia consumată zilnic.

Pentru consumator, cea mai simplă regulă este verificarea ingredientelor atunci când legislația și etichetarea permit identificarea lor. Produsele care conțin uleiuri parțial hidrogenate sunt cele care merită evitate. În același timp, nu orice aliment care conține grăsime este periculos. Uleiul de măsline, nucile, semințele și alte surse de grăsimi nesaturate au un profil nutrițional foarte diferit.

Băuturile îndulcite pot aduce cantități mari de zahăr fără să producă aceeași sațietate

Sucurile îndulcite, băuturile energizante cu zahăr, ceaiurile îmbuteliate foarte dulci și alte băuturi similare pot furniza într-un timp foarte scurt cantități importante de zaharuri libere. Caloriile din băuturi pot fi consumate ușor, fără să ofere întotdeauna aceeași senzație de sațietate ca alimentele solide, ceea ce poate favoriza un aport energetic mai mare.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10 la sută din aportul energetic zilnic și arată că o reducere sub 5 la sută poate aduce beneficii suplimentare, în special pentru sănătatea dentară. Consumul ridicat de zaharuri libere este asociat cu creșterea nesănătoasă în greutate și cu apariția cariilor.

Zaharurile libere nu înseamnă numai zahărul pus cu lingurița în cafea. În această categorie intră zaharurile adăugate de producător sau consumator, precum și cele din miere, siropuri și sucuri de fructe. Zahărul aflat în structura fructelor proaspete nu este tratat în același mod de recomandările OMS.

Pentru majoritatea oamenilor, apa rămâne alegerea de bază pentru hidratare. Băuturile îndulcite ar trebui să fie mai degrabă o excepție decât o componentă zilnică a alimentației.

Sarea ascunsă în alimentele procesate poate deveni un pericol pentru inimă

Excesul de sare nu provine numai din solniță. O cantitate importantă poate ajunge în alimentație prin pâine, mezeluri, brânzeturi sărate, sosuri, cuburi concentrate pentru supe, gustări crocante și numeroase preparate gata de consum.

Un aport ridicat de sodiu este asociat cu creșterea tensiunii arteriale, unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Reducerea consumului de sodiu scade tensiunea arterială la adulți și contribuie la reducerea riscului cardiovascular.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților un consum de sub 2 grame de sodiu pe zi, echivalent cu mai puțin de 5 grame de sare. În multe diete, limita poate fi depășită fără ca persoana să adauge cantități mari de sare la masă, tocmai pentru că sodiul se găsește deja în produsele cumpărate.

Eticheta nutrițională devine astfel un instrument important. Compararea produselor din aceeași categorie și alegerea variantei cu mai puțină sare poate reduce semnificativ aportul zilnic fără schimbări radicale ale meniului.

Mesajul esențial nu este că fiecare aliment procesat trebuie eliminat. Riscul apare mai ales atunci când mezelurile, băuturile îndulcite, produsele foarte sărate, alimentele cu grăsimi trans și preparatele ultraprocesate ocupă zi după zi cea mai mare parte a dietei. În schimb, o alimentație diversificată, construită în jurul alimentelor cât mai puțin procesate, reduce expunerea repetată la factorii alimentari despre care medicina știe deja că pot afecta sănătatea.