Peste 1,4 milioane de lire sterline, confiscate de la Cristian Boureanu în Marea Britanie. Justiția britanică i-a respins toate demersurile de a-și păstra banii

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cazul are o particularitate juridică importantă: Boureanu nu mai execută pedeapsa de 4 ani și 3 luni de închisoare pronunțată în primă instanță, după ce în 2023 Înalta Curte a constatat intervenirea prescripției. Confiscarea celor 2.111.799,71 euro a rămas însă în vigoare, iar justiția britanică a acceptat în acest an executarea măsurii asupra banilor aflați în Regatul Unit.

Ministerul Justiției a anunțat vineri că a fost informat de Crown Prosecution Service că procedura s-a încheiat cu confiscarea efectivă a sumei de 1.415.794 de lire sterline.

Înfrângere categorică pentru AfD într-un alt land din Germania, s-a clasat pe locul trei. CDU: ”Putem contracara extremismul”

SURSE Oferta pe ca Grindeanu i-a făcut-o lui Bolojan. Premierul a rămas neînduplecat: ”Nu a fost de acord”

Cererea României a fost transmisă în 2024

Procedura britanică a început în urma unei cereri de executare transmise în 2024 de Ministerul Justiției, în calitate de autoritate centrală, la solicitarea Tribunalului București – Secția I penală.

Cooperarea s-a desfășurat în baza Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, mecanismul juridic care permite inclusiv recunoașterea și executarea unor măsuri de confiscare după Brexit.

„Măsura pune în executare confiscarea specială a sumei de 2.111.799 euro, dispusă prin sentința penală nr. 127 din 24 martie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. 2987/1/2019. Hotărârea a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 48 din 26 mai 2023, pronunțată de Completul de 5 judecători al instanței supreme”, precizează Ministerul Justiției.

Instituția arată că procedura a fost una îndelungată și a presupus schimburi repetate de informații cu partea britanică.

„Pe tot parcursul ei, Ministerul Justiției, împreună cu Tribunalul București, a susținut constant cererea și a răspuns fiecărei solicitări de informații suplimentare venite din partea autorităților britanice, până la finalizarea procedurii”, arată ministerul.

Instanța britanică a tranșat problema prescripției

Un moment esențial s-a produs la începutul acestui an, când cazul a ajuns la Southwark Crown Court din Londra.

Boureanu a contestat executarea măsurii și a invocat faptul că, după decizia definitivă din România din mai 2023, nu mai avea o condamnare penală executorie, procesul fiind închis ca urmare a prescripției. El a prezentat inclusiv un certificat potrivit căruia nu avea cazier.

Instanța britanică a respins însă argumentul.

Judecătorul a constatat că instanțele române stabiliseră că Boureanu săvârșise fapta de trafic de influență și că măsura confiscării fusese menținută chiar dacă, din cauza prescripției, pedeapsa cu închisoarea nu mai putea fi executată.

Southwark Crown Court a decis astfel că ordinul românesc poate fi executat în Regatul Unit și a numit un administrator pentru valorificarea fondurilor. La momentul respectiv erau identificate aproximativ 1,685 milioane de euro în două conturi, unul pe numele lui Boureanu și altul pe numele companiei Intermell Limited.

Judecătorii britanici au respins și tentativa de a redeschide discuția privind proveniența banilor, considerând că acest aspect fusese deja stabilit de instanțele române și nu putea fi rejudecat în procedura de executare din Marea Britanie.

Boureanu primise inițial 4 ani și 3 luni de închisoare

În martie 2022, Înalta Curte îl condamnase pe Cristian Boureanu la 4 ani și 3 luni de închisoare pentru trafic de influență.

În același dosar, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu primise inițial 8 ani și 6 luni, iar fostul director Eximbank Mircea Ionuț Costea fusese de asemenea condamnat.

În cazul lui Boureanu, instanța a dispus și confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro.

În mai 2023, completul de cinci judecători al Înaltei Curți a constatat prescripția răspunderii penale în cazul lui Boureanu, astfel încât acesta nu a mai executat pedeapsa cu închisoarea. Măsura confiscării a rămas însă definitivă.

DNA: Aproximativ 20 de milioane de euro plătiți drept „comisioane”

Dosarul privește contracte pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, inclusiv București-Constanța.

Potrivit DNA, în perioada 2005-2017, o companie străină ar fi plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub forma unor comisioane unor oficiali români sau unor persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu atribuirea și executarea unor contracte feroviare. Reprezentanții companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea și o persoană apropiată conducerii CFR plata unui comision de 3,5% din sumele încasate de la stat.

În schimb, oficialii urmau, potrivit DNA, să asigure finanțarea contractului și plata la timp a facturilor. Pentru transferul banilor ar fi fost creat un circuit de contracte și plăți fictive.

Boureanu, la acel moment parlamentar și vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, a fost acuzat de trafic de influență. DNA a susținut că acesta ar fi primit, între 2010 și 2013, peste 2,1 milioane de euro pentru exercitarea influenței asupra unor oficiali români în legătură cu respectivele contracte.

Banii din Marea Britanie fuseseră identificați încă din timpul anchetei

Existența fondurilor lui Boureanu din Marea Britanie era cunoscută încă din faza de urmărire penală.

În 2019, procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra unor sume deținute în conturi din străinătate. Aproximativ 1,68 milioane de euro erau identificate în conturi la Bilderlings Pay Limited, inclusiv într-un cont deschis pe numele societății Intermell Limited.

Instanța britanică a reținut ulterior că judecătorii români stabiliseră că Boureanu era beneficiarul real al sumelor din contul companiei, ceea ce a permis includerea acestora în procedura de confiscare.

Predoiu: „Follow the money” este o armă foarte puternică

Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat recuperarea banilor drept un exemplu al strategiei „follow the money”, prin care anchetele nu se limitează la condamnarea persoanelor, ci urmăresc și recuperarea produselor infracțiunilor.

„Încă din 2011, de când am organizat în cadrul Ministerului Justiției Biroul de Recuperare a Creanțelor, ulterior devenit ANABI, am propus concentrarea eforturilor pentru recuperarea prejudiciilor și a produselor infracțiunilor în general, aplicând principiul «follow the money»”, a declarat Predoiu.

„Aplicat structural și consecvent, acest principiu este o «armă» foarte puternică în combaterea corupției, a evaziunii fiscale și a infracționalității în general”, a adăugat ministrul.

Ministerul Justiției și autoritățile britanice urmează acum să stabilească modalitatea concretă de distribuire a celor 1.415.794 de lire sterline confiscate.

Cazul Boureanu arată astfel că intervenirea prescripției, care a împiedicat executarea pedepsei cu închisoarea, nu a făcut să dispară și măsura confiscării celor peste 2,1 milioane de euro stabilită de instanța supremă. Justiția britanică a acceptat executarea ordinului românesc și a permis recuperarea unei părți importante din sumă aflată în Regatul Unit.