Peste 3.000 de morți în Iran. ONU cere stoparea execuțiilor

Iranul se află într-un moment critic al istoriei sale recente. Peste 3.000 de persoane au murit de la începutul protestelor din 28 decembrie, potrivit rapoartelor surselor interne și organizațiilor pentru drepturile omului. Mișcarea de contestare, inițial alimentată de inflația galopantă și de degradarea accelerată a nivelului de trai, s-a transformat rapid într-o revoltă de amploare împotriva regimului islamic una dintre cele mai puternice de la Revoluția din 1979.

Economia iraniană, afectată sever de sancțiunile internaționale, a fost scânteia care a aprins nemulțumirea populară. Creșterea prețurilor, lipsa locurilor de muncă și percepția unei conduceri politice indiferente au scos mii de oameni în stradă. În doar câteva zile, protestele s-au extins în marile orașe, iar mesajele manifestanților au depășit revendicările economice, îndreptându-se direct împotriva structurilor de putere ale statului.

Răspunsul autorităților a fost rapid și dur. Forțele de securitate au intervenit pentru dispersarea demonstrațiilor, iar mass-media oficială a început să raporteze valuri succesive de arestări. Martorii vorbesc despre o represiune sistematică, menită să readucă sub control o situație pe care regimul o consideră o amenințare existențială.

Statele Unite vor începe să plătească „în câteva săptămâni” miliardele de dolari datorate ONU

Jocurile Olimpice de iarnă: Sportivul ucrainean Vladislav Heraskevich vrea să poarte în competiție casca pe care sunt imaginile unor atleți uciși în război. CIO nu acceptă „ manifestație sau propagandă politică, religioasă ori rasială”

În Teheran, capitala țării, atmosfera s-a schimbat radical în ultimele zile. Locuitorii afirmă că orașul a devenit neobișnuit de calm, fără manifestații vizibile. Deasupra străzilor, dronele de supraveghere patrulează constant, un semnal clar că autoritățile monitorizează fiecare mișcare. Oamenii care au acceptat să vorbească despre situația din teren au refuzat să-și dezvăluie identitatea, invocând motive de securitate. Frica pare să fi devenit parte din viața cotidiană.

Deși protestele par înăbușite temporar, bilanțul uman este dramatic. Peste 3.000 de morți și mii de persoane reținute conturează imaginea unei crize profunde, ale cărei efecte vor continua să se resimtă mult timp de acum înainte.

Situația din Iran a atras rapid atenția comunității internaționale. La New York, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite s-a reunit într-o sesiune specială, convocată la cererea Statelor Unite, pentru a analiza evoluțiile din republica islamică. În cadrul reuniunii, ONU a cerut în mod explicit autorităților iraniene să oprească orice execuții planificate ale protestatarilor și să deschidă anchete independente și transparente asupra tuturor deceselor.

Martha Pobee, asistenta secretarului general al ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii, a declarat că situația din Iran este „fluidă și profund îngrijorătoare”. Ea a subliniat că „cei responsabili de orice ilegalități trebuie trași la răspundere conform normelor și standardelor internaționale”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis un apel la reținere maximă din partea tuturor actorilor implicați, avertizând că escaladarea violenței riscă să adâncească instabilitatea într-o regiune deja tensionată.

Pentru moment, regimul de la Teheran pare să fi recâștigat controlul asupra străzii. Însă calmul actual este fragil.