Deși creșterea din luna mai a fost redusă, mecanismul european continuă să ofere sprijin pentru milioane de refugiați. România rămâne una dintre principalele țări de tranzit și continuă să acorde protecție persoanelor eligibile.
La 31 mai, în statele membre ale Uniunii Europene erau înregistrați 4,38 milioane de beneficiari ai protecției temporare, cu 7.795 mai mulți decât la sfârșitul lunii aprilie, ceea ce reprezintă o creștere de 0,2%, arată datele Eurostat.
Germania găzduiește cea mai mare comunitate de refugiați aflați sub protecție temporară, cu 1.283.270 de beneficiari, reprezentând 29,3% din totalul înregistrat la nivelul Uniunii Europene.
Pe locurile următoare se află Polonia, cu 967.505 persoane (22,1%), și Spania, cu 267.400 de beneficiari (6,1%).
În ceea ce privește evoluția lunară, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară a crescut în 22 dintre cele 26 de state membre pentru care sunt disponibile date.
Cele mai mari creșteri, în valori absolute, au fost raportate de Italia (+6.250 de persoane), Germania (+3.610) și Spania (+2.295).
La polul opus, Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere, cu 12.345 de beneficiari mai puțin, urmată de Polonia (-3.750) și Franța (-665).
Potrivit Eurostat, peste 98,5% dintre persoanele care beneficiază de protecție temporară în Uniunea Europeană sunt cetățeni ucraineni.
Datele arată că 43,4% dintre beneficiari sunt femei adulte, 26,8% sunt bărbați adulți, iar 29,8% sunt minori.
Astfel, aproape o treime dintre persoanele protejate în cadrul mecanismului european sunt copii.
Raportat la populație, cele mai ridicate rate ale beneficiarilor de protecție temporară au fost înregistrate în Slovacia, cu 26,8 persoane la mia de locuitori, urmată de Polonia (26,5) și Cipru (25,9). Media Uniunii Europene este de 9,7 beneficiari la mia de locuitori.
Deși România nu se numără printre statele care găzduiesc cele mai mari comunități de refugiați ucraineni, țara noastră rămâne una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care fug din calea războiului.
Autoritățile române continuă să acorde protecție temporară persoanelor eligibile, în baza mecanismului european activat după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022.
Acest statut le permite refugiaților să locuiască legal în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, să aibă acces la piața muncii, la servicii medicale, la educație și la alte forme de sprijin social.
Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina a fost instituită prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 4 martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse.
În iunie 2025, Consiliul UE a decis prelungirea acestui mecanism până la 4 martie 2027, având în vedere că războiul din Ucraina continuă.
Cele mai recente date Eurostat arată că, la mai bine de patru ani de la izbucnirea conflictului, statele membre ale Uniunii Europene continuă să gestioneze unul dintre cele mai ample programe de protecție pentru persoane strămutate din istoria recentă a blocului comunitar, iar mecanismul de protecție temporară rămâne principalul instrument european de sprijin pentru refugiații din Ucraina.