Pierderile crescande de artilerie ale Rusiei in Ucraina lasa fortele „total epuizate”. A fost adusa pe campul de lupta artilerie din anii ’50 si ’60

Povestea contraofensivei ucrainene din vara anului 2023 a fost, la suprafata, una de frustrare, pierderi grele si putine castiguri teritoriale. Inca de la inceput, liderii politici si militari ucraineni au trebuit sa jongleze intre asteptarile mari si realitatile tactice care, in cele din urma, s-au dovedit a fi atat de greu de depasit pentru fortele Kievului, relateaza Newsweek.

Oficialii de la Kiev au incercat sa atenueze ingrijorarea Occidentului fata de lipsa de progrese, subliniind in acelasi timp succesele operatiunilor ucrainene. Intreaga Rusie occidentala – si Moscova – se afla acum in raza de actiune a dronelor ucrainene. O parte a Flotei Marii Negre ar fi fost fortata sa paraseasca Crimeea. Iar pierderea de soldati si echipamente militare ale Rusiei a continuat intr-un ritm rapid.

Avantajul aparent al Ucrainei in razboiul de artilerie este un punct de mandrie deosebit pentru Kiev. Armele mari au dominat campurile de lupta inca din primele momente ale invaziei Rusiei. Cu toata presupusa sa modernizare, doctrina militara a Moscovei a pastrat accentul pe artilerie.

Artileristii rusi s-au dovedit mai numerosi si mai bine aprovizionati decat inamicii lor ucraineni in primele etape ale conflictului. Dar, pe masura ce arsenalul Kievului a fost intarit de sistemele NATO, avantajul Rusiei a fost anulat.

Numaratoarea revendicata de Kiev a pierderilor de echipamente rusesti demonstreaza entuziasmul cu care echipele ucrainene de artilerie si drone au vanat artileria mare ruseasca, precum si sistemele de rachete cu lansare multipla (MLRS).

Din septembrie pana in noiembrie 2023, Ucraina a afirmat ca a distrus 2.272 de piese de artilerie si alte 167 de MLRS. In aceeasi perioada din 2022, cifra a fost de 789 de piese de artilerie si 108 MLRS.

„Este cu adevarat o mare problema pentru rusi”, a declarat pentru Newsweek Ivan Stupak – un fost ofiter in cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei si in prezent consilier al Comisiei pentru securitate nationala, aparare si informatii din parlamentul ucrainean – despre campania de artilerie a Kievului. „Nu este doar un cliseu, nu este propaganda ucraineana”, a spus el.

„In ultimele cinci luni sau cam asa ceva, Rusia a folosit foarte activ artileria de tip vechi. Nu din epoca sovietica tarzie, ci din anii ’50 si ’60 – D30 si artileria tractata de tip D20, cu o raza maxima de actiune de aproximativ 15-17 km”, a declarat Stupak.

„Este o distanta foarte scurta, nu este nimic in comparatie cu Archerul din Suedia”, a mai spus el, referindu-se la sistemul donat Ucrainei de Stockholm, care are o raza de actiune de peste 45 de km.

Presedintele Vladimir Putin a trecut economia rusa pe picior de razboi, dar accelerarea productiei de piese de schimb pentru artilerie este o sarcina complexa si se bazeaza partial pe tehnologia occidentala la care Moscova are acum acces limitat, a spus Stupak.

Problema Kremlinului devine din ce in ce mai presanta pe masura ce in Ucraina sosesc munitii NATO avansate. Cresterea din vara spre toamna a numarului de tunuri rusesti revendicate ca fiind distruse a coincis cu sosirea munitiilor cu dispersie, care imprastie sute de bombe pe o zona tinta, in loc sa se bazeze pe un singur obuz.

Artileristii ucraineni au fost ajutati de radarele de contra-baterie din ce in ce mai sofisticate, folosite pentru a localiza rapid tunurile rusesti care trag.

Dan Rice, un fost consilier al comandantului-sef al Ucrainei, generalul Valerii Zalujnii, a avut influenta in promovarea de catre Kiev a munitiilor cu dispersie. Rice a declarat pentru Newsweek ca ucrainenii au acum „superioritate de foc” fata de rusi, precum si sisteme de arme mai avansate si mai eficiente.

„Desfasurarea obuzelor de artilerie cu dispersie si a rachetelor cu dispersie a dus razboiul intr-o noua faza”, a declarat Rice, „motiv pentru care Putin sugereaza discutii de pace si o numeste situatia din Ucraina o ‘tragedie'”.