Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că este pregătit să colaboreze cu Statele Unite în privința „viziunii lor” pentru încheierea războiului cu Rusia. În cadrul planului intens discutat în presă, Ucraina ar urma să cedeze Moscovei zone importante din regiunea Donețk pe care încă le controlează, să își reducă dimensiunea armatei și să renunțe la ambiția de a adera la NATO, propuneri respinse în trecut de Kiev.
Casa Albă a negat afirmațiile potrivit cărora Ucraina nu ar fi fost implicată în redactarea planului, care a apărut după discuțiile dintre trimisul special american Steve Witkoff și omologul său rus Kirill Dmitriev. Prevederile din proiect sunt percepute ca fiind puternic favorabile Moscovei, iar reacția Ucrainei a fost una extrem de diplomatică.
Planul Witkoff-Dmitriev a apărut în contextul în care Rusia revendică mici câștiguri teritoriale în estul Ucrainei, iar Zelenski se confruntă cu o criză internă care implică oficiali de rang înalt într-un scandal de corupție de 100 de milioane de dolari.
În discursul său nocturn, liderul ucrainean a declarat că oficiali militari americani aflați la Kiev „au prezentat propunerile, punctele unui plan de încheiere a războiului, viziunea lor”. Zelenski a subliniat că, din primele zile ale războiului, poziția Ucrainei a fost constantă: țara are nevoie de pace reală, una care să nu poată fi încălcată printr-o a treia invazie.
Proiectul de acord prevede limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari și staționarea de avioane de luptă europene în Polonia. Ucraina ar urma să primească garanții de securitate „fiabile”, însă detaliile nu sunt precizate. De asemenea, se menționează că Rusia „nu va invada statele vecine” și că NATO nu se va extinde.
Un alt element controversat este propunerea ca Rusia să fie „reintegrată în economia globală”, prin ridicarea sancțiunilor și prin invitarea sa înapoi în grupul G7, ceea ce ar readuce formatul G8.
Zelenski a declarat că urmează să discute cu Trump în zilele următoare despre acest plan, care include și cerința ca Ucraina să renunțe la o parte semnificativă din arsenalul său.
Iată toate cele 28 de puncte din planul de pace, prezentate de Axios:
1. Recunoașterea suveranității Ucrainei
Planul subliniază că suveranitatea Ucrainei va fi confirmată oficial. Acest punct reprezintă fundamentul acordului și stabilește că Ucraina rămâne un stat independent, recunoscut internațional.
2. Acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa
Se prevede încheierea unui acord cu caracter obligatoriu, prin care părțile se angajează să nu recurgă la forță una împotriva celeilalte. Ambiguitățile și disputele acumulate în ultimele trei decenii vor fi considerate închise.
3. Angajamente reciproce privind extinderea NATO și acțiunile Rusiei
Rusia va garanta că nu va invada țările vecine, iar NATO va accepta să nu se mai extindă spre est. Este un compromis menit să liniștească temerile de securitate ale ambelor tabere.
4. Dialog Rusia–NATO sub mediere americană
Va fi instituit un cadru permanent de discuții privind securitatea europeană, având ca obiectiv de-escaladarea tensiunilor, reducerea riscurilor militare și dezvoltarea unor proiecte economice comune.
5. Garanții de securitate pentru Ucraina, oferite de Statele Unite
Pentru prima dată într-un astfel de cadru, Washingtonul ar oferi Ucrainei o garanție explicită de securitate. Detaliile rămân neprecizate, dar semnificația este majoră în plan diplomatic.
6. Limitarea forțelor armate ucrainene la 600.000 de militari
Armata ucraineană, care în prezent depășește 800.000 de persoane, va fi redusă. Această limitare este justificată prin nevoia de stabilitate regională și reducerea riscurilor militare pe termen lung.
7. Neutralitatea constituțională a Ucrainei
Ucraina va introduce în Constituție obligația de a nu adera la NATO, iar Alianța va înscrie în statutele sale că Ucraina nu va fi acceptată în viitor.
8. Interdicția desfășurării trupelor NATO în Ucraina
NATO se angajează să nu staționeze trupe în interiorul Ucrainei. Propunerile existente pentru misiuni europene post-război sunt astfel eliminate din ecuație.
9. Avioane de luptă europene în Polonia
În compensație, capacitățile aeriene ale NATO vor fi consolidate în Polonia, prin staționarea unor avioane de luptă europene.
10. Garanția americană și condițiile aferente
Această garanție este însoțită de condiții stricte:
SUA vor primi compensații financiare pentru garanție.
Ucraina își pierde protecția dacă atacă Rusia.
Dacă Rusia invadează Ucraina, va urma un răspuns militar coordonat, sancțiuni totale și anularea tuturor beneficiilor din acord.
Dacă Ucraina lansează un atac nejustificat asupra Moscovei sau Sankt Petersburgului, garanția devine nulă.
11. Deschiderea drumului spre aderarea Ucrainei la UE
Ucraina devine eligibilă pentru aderare și beneficiază de acces preferențial temporar pe piața europeană.
12. Pachet global pentru reconstrucția Ucrainei
Planul prevede:
Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru investiții în tehnologie, centre de date și inteligență artificială.
Cooperare americano-ucraineană pentru modernizarea infrastructurii de gaz.
Reconstrucția orașelor și zonelor distruse.
Dezvoltare de infrastructură și exploatarea resurselor naturale.
Un program special al Băncii Mondiale pentru finanțarea acestor proiecte.
13. Reintegrarea Rusiei în economia globală
În paralel cu reconstrucția Ucrainei, Rusia ar fi reintegrată treptat:
Ridicarea graduală a sancțiunilor.
Un acord economic larg între SUA și Rusia.
Reinvitarea Rusiei în G8.
Cooperare în energie, infrastructură și proiecte din zona Arctică.
14. Folosirea fondurilor rusești înghețate
Planul propune o împărțire complexă:
100 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate vor fi investite în reconstrucția Ucrainei.
SUA vor primi 50% din profituri.
Europa va adăuga alte 100 de miliarde.
Restul fondurilor rusești vor finanța un fond comun americano-rus pentru proiecte bilaterale.
15. Grup de lucru americano-rus pentru securitate
Un organism permanent va supraveghea respectarea acordului și va soluționa eventualele dispute.
16. Rusia își va înscrie în lege politica de neagresiune
Rusia va legaliza oficial renunțarea la agresiune față de Europa și Ucraina.
17. Prelungirea tratatelor privind armele nucleare
SUA și Rusia vor extinde valabilitatea tratatelor de neproliferare, inclusiv New START, care urmează să expire.
18. Ucraina rămâne stat non-nuclear
Ucraina reconfirmă statutul de țară fără arme nucleare.
19. Centrala nucleară Zaporojie sub supravegherea AIEA
Centrala va fi repornită, iar energia produsă va fi împărțită egal între Ucraina și Rusia.
20. Programe educaționale pentru toleranță culturală
Atât Ucraina, cât și Rusia se angajează să promoveze toleranța, să asigure drepturile minorităților și să interzică ideologiile extremiste.
21. Reglementări teritoriale
Acesta este cel mai sensibil punct:
Crimeea, Donețk și Lugansk vor fi recunoscute de facto ca teritorii rusești.
Herson și Zaporojie vor rămâne înghețate pe linia de contact.
Rusia va renunța la alte zone ocupate în afara celor cinci regiuni.
O zonă tampon demilitarizată va fi instituită în partea de Donetsk controlată acum de Ucraina.
Părțile se obligă să nu modifice prin forță statu-quo-ul teritorial stabilit.
22. Angajament de nefolosire a forței pentru schimbarea frontierelor
Dacă Rusia sau Ucraina modifică prin forță aranjamentele teritoriale convenite, toate garanțiile devin nule.
23. Libertate pentru comerțul pe Nipru și transportul de cereale pe Marea Neagră
Rusia se obligă să nu blocheze activitățile comerciale ale Ucrainei pe fluviul Nipru și să respecte acordurile privind transportul cerealelor.
24. Comitet umanitar pentru chestiunile restante
Acesta va gestiona:
Eliberarea tuturor prizonierilor și returnarea corpurilor neidentificate.
Întoarcerea civililor reținuți și a copiilor.
Reunificări familiale.
Programe de sprijin pentru victimele conflictului.
25. Alegeri în Ucraina în termen de 100 de zile
După acord, Ucraina va organiza alegeri rapide pentru stabilizarea scenei politice.
26. Amnistie totală
Toate părțile vor beneficia de amnistie completă pentru acțiunile din timpul războiului, iar eventualele reclamații viitoare vor fi eliminate.
27. Acordul va fi obligatoriu și supravegheat de un Consiliu al Păcii
Consiliul va fi condus de Donald J. Trump, care va avea autoritatea de a aplica sancțiuni în caz de nerespectare.
28. Intrarea în vigoare a încetării focului
Odată semnat, acordul va determina o încetare imediată a ostilităților, după retragerea părților la pozițiile convenite.
Reacții
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins ideea că planul ar presupune concesii majore din partea Ucrainei sau că Ucraina ar fi exclusă de la discuții. Ea a afirmat că Statele Unite au lucrat „în mod egal cu ambele părți”. Potrivit acesteia, Steve Witkoff și secretarul de stat Rubio lucrează de aproximativ o lună la un plan care să explice „ce ar fi dispuse țările să accepte pentru o pace durabilă”. Ea a adăugat că este „un plan bun pentru ambele părți” și că administrația americană depune eforturi intense pentru finalizarea sa.
Un oficial american a declarat pentru CBS News că proiectul a fost elaborat imediat după discuțiile cu Rustem Umerov, unul dintre cei mai importanți membri ai administrației Zelenski. Acesta ar fi fost de acord cu majoritatea punctelor, după unele modificări, și i-ar fi prezentat planul președintelui ucrainean. Totuși, un parlamentar ucrainean a afirmat că Kievul nu a participat la primele negocieri, fiind implicat doar ulterior.
Biroul lui Zelenski a transmis că partea americană consideră că proiectul ar putea „revigora diplomația”. În august, Trump a încheiat o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin fără rezultate concrete, iar frustrările sale față de procesul diplomatic au culminat cu impunerea unor noi sancțiuni americane asupra celor mai mari două companii petroliere rusești, sancțiuni ce intră în vigoare vineri.
Zelenski a evitat să critice planul, afirmând că apreciază eforturile președintelui Trump și ale echipei sale de a readuce securitatea în Europa, o formulare menită probabil să mențină sprijinul SUA, în pofida percepției că administrația americană adoptă o poziție mai blândă față de Rusia. Totuși, el a subliniat că Ucraina are nevoie de „o pace demnă” și că „demnitatea poporului ucrainean” trebuie respectată.
Declarația a venit după o întâlnire la Kiev cu oficiali militari americani de rang înalt, inclusiv secretarul armatei Dan Driscoll, șeful Statului Major Randy George și comandantul forțelor americane în Europa, generalul Chris Donahue.
Când a fost întrebată dacă Europa participă la procesul de redactare a planului, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat: „Nu din câte știu”. Ea a adăugat că orice plan viabil are nevoie de sprijinul Ucrainei și al europenilor.
În absența finanțării americane directe, aliații europeni au fost nevoiți să preia mare parte din sprijinul militar și financiar acordat Kievului, iar țări precum Marea Britanie și Franța s-au oferit să desfășoare forțe care să supravegheze eventuala implementare a acordului. Moscova, pe de altă parte, a minimizat semnificația planului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că, deși au existat „contacte” cu SUA, nu se poate vorbi despre „consultări adevărate”. El a avertizat că un eventual acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”, expresie folosită de Moscova pentru a desemna cerințe maximaliste pe care Ucraina le consideră echivalente cu capitularea, subliniază BBC.
De la începutul celui de-al doilea mandat al său, Trump a lansat diverse inițiative pentru încheierea războiului din Ucraina, incluzând vizite repetate ale emisarului Witkoff la Moscova și discuții cu Zelenski și lideri occidentali. Totuși, pe măsură ce se apropie a patra aniversare a invaziei ruse, cele două părți rămân profund divizate asupra modului de a pune capăt conflictului.
În timp ce Ucraina a devenit tot mai eficientă în atacarea infrastructurii militare și energetice rusești cu drone de rază lungă, Moscova continuă valul de lovituri asupra orașelor ucrainene. Joi seara, un atac rusesc asupra orașului Zaporojie a ucis cel puțin cinci persoane, potrivit guvernatorului regional. La scurt timp, ministerul rus al apărării a anunțat că a interceptat și distrus 33 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei. Mai devreme în cursul săptămânii, cel puțin 26 de persoane au fost ucise într-un atac rusesc cu rachete și drone asupra unor blocuri de locuințe din orașul Ternopil, în vestul Ucrainei, iar alți 17 oameni erau dați dispăruți joi, a precizat Zelenski.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Rusia a înaintat propuneri suplimentare Statelor Unite privind garanțiile de securitate colectivă, a anunțat ministrul de Externe al țării agresoare, Serghei Lavrov, relatează UNN citând „mass-media” rusă. Potrivit lui Lavrov, „atunci când se discută despre garanțiile de securitate, nu se poate limita doar la Ucraina”, relatează Reuters. Am înaintat propuneri suplimentare colegilor noștri americani privind […]
Secţia de procurori a CSM anunţă că va face verificări în legătură cu acuzaţiile aduse de câţiva magistraţi în documentarul Recorder, având o poziţie diferită de judecătorii din Consiliu, care au susţinut că materialul jurnalistic reprezintă o „amplificare a campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti”. „Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a […]
Fostul judecător Cristi Danileţ critică modul în care conducerea Curţii de Apel Bucureşti a dat explicaţii, în cadrul unei conferinţe de presă extraordinare, în legătură cu dezvăluirile din reportajul Recorder. Fost membru al CSM, Cristi Danileţ spune că s-ar fi aşteptat să vadă la conferinţă un „comportament ireproşabil” din partea conducerii CAB şi nu „atitudini […]
Președintele Donald Trump a semnalat că se va opune acordului cu Warner Bros. Discovery Inc. dacă nu include și CNN, o posibilă problemă pentru oferta Netflix Inc. „Cred că orice acord ar trebui – ar trebui să fie garantat și sigur că CNN face parte din acesta sau este vândut separat”, a declarat Trump în […]
Laureata Premiului Nobel pentru Pace din acest an, María Corina Machado din Venezuela, este așteptată în Norvegia. Deși nu va putea participa la ceremonia de decernare a premiului, va călători la Oslo, așa cum a anunțat Institutul Norvegian Nobel, fără a specifica o oră exactă de sosire. Acest lucru o pune pe femeia în vârstă […]
