Planul UE de a deporta mai multi migranti va duce la „detentie prelungita”, spun criticii
Comisia Europeana a prezentat propuneri de crestere a deportarilor de persoane fara drept de sedere legal in UE, dar criticii au spus ca a deschis usa „detentiei prelungite” a persoanelor, si planurilor de construire de centre de detentie in strainatate, potrivit The Guardian.
Planurile pentru un sistem european de returnare au venit dupa ce liderii UE au cerut „solutii inovatoare” pentru a face fata migrantilor fara acte legale, ca raspuns la castigurile obtinute de extrema dreapta la alegerile europene de anul trecut.
Comisia a spus ca propune „proceduri eficiente si moderne” care ar creste numarul de deportari ale persoanelor carora li se refuza azilul sau carora le-a expirat viza. Doar una din cinci persoane fara drept de sedere sunt returnate in tara de origine, cifra care s-a schimbat putin in ultimii ani.
Proiectul de regulament, care ar trebui sa fie aprobat de ministrii si europarlamentarii UE, ar crea un ordin european de returnare, pentru a se asigura ca un ordin de parasire a unui stat membru va functiona ca un ordin de parasire a UE.
Persoanele considerate a fi un risc major ar putea fi, de asemenea, retinute pana la doi ani, fata de 18 luni cat prevede legislatia in vigoare.
Regulamentul impune anumite conditii statelor membre UE care doresc sa incheie acorduri cu tari din afara UE pentru a crea pe teritoriul acestora centre pentru persoanele deportate.
Spre deosebire de acordul Italiei cu Albania sau de acordul anterior al guvernului britanic cu Rwanda, centrele de returnare ale UE nu ar fi folosite pentru a tine solicitantii de azil, ci doar pe cei carora li s-a refuzat dreptul de sedere.
Guvernele UE care negociaza astfel de acorduri ar trebui sa asigure respectarea drepturilor fundamentale, conform proiectului de text legal. Minorii neinsotiti si familiile cu copii ar fi, de asemenea, excluse din astfel de aranjamente.
Comitetul International de Salvare a spus ca multe intrebari au ramas fara raspuns, inclusiv cat timp oamenii vor fi fortati sa ramana in centre si modul in care UE se va asigura ca drepturile lor sunt protejate in tarile din afara UE.
„Desi nu este clar exact ce forma ar lua centrele de returnare propuse de UE, stim ca acordurile sale de migratie existente cu tari din afara UE au dus la expunerea la violenta, abuz, exploatare si deces a mii de refugiati si alti migranti”, a declarat Marta Welander, director de advocacy pentru UE la IRC.
Planurile au fost salutate de Partidul Popular European de centru-dreapta, dar Verzii si stanga si-au exprimat ingrijorarea.
Tineke Strik, un europarlamentar olandez din partea Verzilor, membra a comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne a Parlamentului European, a declarat ca aceste centre de returnare vor „duce inevitabil la detentie prelungita si prezinta riscuri practice si juridice foarte reale atunci cand vine vorba de sustinerea drepturilor fundamentale in cadrul sistemelor judiciare ale altor tari”.
Ea a adaugat ca utilizarea centrelor „schimba responsabilitatea pentru ingrijirea persoanelor care trebuie sa se intoarca din UE in tari terte” si distrage de la lucrul la proceduri eficiente de returnare si cooperare cu tarile de origine.
Oficialii Comisiei Europene au declarat ca tarile UE care negociaza astfel de centre vor trebui sa respecte legislatia UE si standardele internationale privind drepturile omului tocmai „pentru a evita situatia de a ajunge intr-un impas legal”, dar nu au confirmat daca limita de doi ani a detentiei se va aplica in afara blocului.
Henna Virkkunen, vicepresedintele executiv al Comisiei, responsabil cu securitatea, a declarat ca migratia a fost exploatata de populisti in scop politic: „Cand oamenii fara drept de sedere raman in UE, credibilitatea intregii noastre politici de migratie este subminata”, a spus ea.
Comisarul pentru migratie, Magnus Brunner, a respins comparatiile cu acordul Italiei cu Albania sau cu acordul Regatul Unit-Rwanda, deoarece centrele de returnare nu s-ar aplica solicitantilor de azil.
Raman intrebari cu privire la care tari ar fi de acord sa gazduiasca centre de returnare, care ar fi negociate de statele membre UE, si nu de Bruxelles.
Anul trecut, putin peste 1 milion de persoane au cerut azil in spatiul Schengen, o scadere cu 11% fata de anul precedent, dar al doilea an consecutiv in care cererile de azil au depasit 1 milion din 2015-206, potrivit Agentiei pentru Azil a Uniunii Europene. In 2024, doar 42% din cererile de azil au fost acceptate.
Tot anul trecut, UE a adoptat un set amplu de masuri pentru gestionarea migratiei, care in mare parte nu au fost inca implementate, dar nu a reusit sa cada de acord asupra unei legi actualizate privind deportarea. Comisia a promis ca va umple acest gol, dupa ce extrema-dreapta a obtinut victorii importante la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, care au fost percepute pe scara larga ca raspuns la migratie.
