Planurile lui Dragnea si Tariceanu sunt date peste cap. O delegatie a Comisiei de la Venetia vine in Romania

news

O delegatie a Comisie de la Venetia se va afla in Romania in 13 si 14 septembrie, in vederea pregatirii unei opinii privind modificarile aduse recent Codului Penal si Codului de Procedura Penala. Avizul Comisiei de la Venetia a fost solicitat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei printr-o decizie luata in 28 iunie, iar concluziile evaluarii ar urma sa fie prezentate in 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat de presa de pe site-ul Consiliului Europei, delegatia Comisiei de la Venetia se va intalni cu presedintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justitiei, cu conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului General, DNA, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii, precum si cu reprezentanti ai Parlamentului, asociatii de judecatori si procurori si organizatii ale societatii civile, mentioneaza news.ro.

Sursa citata mentioneaza ca avizul a fost solicitat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

La inceputul lunii iulie, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a facut apel la autoritatile din Romania sa astepte opinia Comisiei de la Venetia inainte de a face alti pasi pentru modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, el spunand ca aceste reforme risca sa incalce obligatiile internationale ale Romaniei, in special cele impuse de Conventia penala privind coruptia, identificate in recentul raport GRECO.

„Fac apel catre partile implicate sa astepte opinia Comisiei de la Venetia si sa o ia in considerare inainte de a urma alti pasi pentru a modifica Codul Penal si Codul de Procedura Penala din Romania. Aceste reforme risca sa incalce obligatiile internationale ale Romaniei, in special cele impuse de Conventia penala privind coruptia, identificate in recentul raport GRECO. Ca membru al organizatiei noastre, Romania are datoria de a apara statul de drept”, afirma secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

El mai spunea ca Consiliul Europei va continua sa urmareasca cu atentie desfasurarea evenimentelor din Romania si este pregatit sa asigure expertiza daca este nevoie.

Avizul Comisiei de la Venetia a fost solicitat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei printr-o decizie luata in 28 iunie, iar evaluarea urmeaza sa fie prezentata in 19 octombrie.

Alaturi de recomandarile GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai buna solutie posibila pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, in conformitate cu standardele europene si cu angajamentele europene ale Romaniei, preciza Consiliul Europei.

Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat in sesiunea extraordinara a Parlamentului din luna iulie de catre plenul Camerei Deputatilor, in calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „impotriva” si 19 abtineri, in conditiile in care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificari la Codul penal se numara redefinirea abuzului in serviciu si abrogarea neglijentei in serviciu.

Printre cele mai importante modificari la Codul penal se numara redefinirea abuzului in serviciu si abrogarea neglijentei in serviciu.

Astfel, a fost eliminata din sfera infractiunii de abuz in serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de catre Parlament si Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenta in serviciu a fost abrogat.

Totodata, comisia a decis modificarea definitiei din Codul penal a grupului infractional organizat, in sensul ca nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si fara a avea o continuitate.

Cea mai contesta modificare este cea a Articolului 297 cu privire la infractiunea de abuz in serviciu. Acesta a fost modificat astfel ca infractiunea nu se pedepseste daca prejudiciul este pana in salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. In plus, se considera abuz in serviciu daca scopul este de a obtine foloase materiale necuvenite pentru sine, sot sau rude pana la gradul II.

„Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonante de guvern sau ordonante de urgenta, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea atributiilor astfel reglementate, a unor dispozitii exprese dintr-o lege, Ordonanta de urgenta sau Ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit si prin acesta cauzeaza o paguba certa si efectiva mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amenda”, este noua forma a articolului.

Forma actuala a articolului privind abuzul in serviciu nu prevedea un prag pana la care fapta nu se pedepseste penal: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”, scrie in actuala forma a infractunii de abuz in serviciu din Codul penal”.

De asemenea, proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedura penala a fost votat in 18 iunie de plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

Printre modificari se numara faptul ca procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe o perioada de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar daca probele dintr-o inregistrare sunt obtinute in mod nelegal, procurorul poate sa le distruga si intocmeste un proces-verbal in acest sens si il va depune la dosarul in cauza. De asemenea, masura arestarii preventive poate fi luata numai daca din probe rezulta dovezi sau indicii temeinice. In forma actuala, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, dar fara a fi specificat un termen limita. Modificarea adusa in cazul arestarii preventive este ca judecatorul sau instanta de judecata poate decide masura arestului preventiv doar daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice, fiind eliminata formularea “suspiciuni rezonabile”. Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice. Intr-o alta modificare a fost introdusa sintagma “in mod exceptional” si “motivata” in ceea ce priveste aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, numai in mod exceptional si motivat, daca aceasta masura se impune in interesul rezvolvarii cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia speciala.

O alta prevedere introduce un termen de pana la 6 luni de la savarsirea unei infractiuni pentru depunerea unui denunt “Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii”, spune amendamentul. Potrivit unui alt amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.

Ambele legi au fost atacate la Curtea Constitutionala de catre presedintele Klaus Iohannis, precum si de catre ICCJ si de partidele de opozitie.

Comisia Europeana anunta, in ziua adoptarii modificarilor Codului penal, ca nu va ezita sa ia masurile care se impun pentru a se asigura ca modificarile aduse Codului penal respecta legile Uniunii Europene (UE) in domeniul justitiei si a anuntat ca urmareste cu o ingrijorare tot mai mare adoptarea acestor masuri.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: