Ploaie de diamante pe Uranus. Descoperire surprinzatoare a cercetatorilor, cum se explica fenomenul
Oamenii de stiinta cred ca atat Neptun, cat si Uranus ar putea gazdui un flux constant de „ploaie de diamante”. Cele doua planete sunt considerate „giganti de gheata”. Ele sunt alcatuite in principal din apa, metan si amoniac.
Desi s-ar putea sa nu se vorbeasca despre ele la fel de mult ca despre unii dintre ceilalti giganti din sistemul nostru solar, gigantii de gheata sunt totusi remarcabili. Din pacate, atat Uranus, cat si Neptun sunt prea greu de studiat de aproape. Vor trece probabil ani buni pana cand oanenirea va putea trimite o nava spatiala pentru a studia aceste planete. Din aceasta cauza, oamenii de stiinta au folosit observatiile telescopice pe care le-au captat pentru a descifra mai multe despre aceste planete, inclusiv existenta ploii de diamante.
Ideea de baza pentru ploaia de diamante provine din alcatuirea generala a planetelor. Oamenii de stiinta cred ca planetele precum Uranus si Neptun au nuclee stancoase. Aceste nuclee sunt inconjurate de elemente care au fost solide. Cu toate acestea, in prezent, ele au trecut la un amestec presurizat de lichide si alte materiale. Ei cred ca straturile se subtiaza pe masura ce te apropii de suprafata planetei.
Oamenii de stiinta au folosit aceste informatii pentru a crea o imagine cat se poate de clara. Astfel, ei au descoperit posibilitatea ca un flux constant de ploaie de diamante sa cada pe planete precum Neptun si Uranus, scrie Space.com.
Ideea ploii de diamante a fost propusa pentru prima data inainte de lansarea misiunii Voyager 2, in 1977. Propunerea era clara: oamenii de stiinta stiau din ce erau alcatuite cele doua planete si stiau ce se intampla cu aceste materiale pe masura ce se patrundeau mai adanc in interiorul planetei.
Cu ajutorul modelarii matematice, au reusit sa umple restul gaurilor si sa completeze restul. Practic, oamenii de stiinta cred ca regiunile interioare ale lui Neptun si Uranus ajung pana la 7.000 de kelvins (sau aproximativ 6.876 grade Celsius). De asemenea, ei cred ca presiunea de pe planeta este de aproximativ 6 milioane de ori mai mare decat cea din atmosfera Pamantului.
Totusi, pe masura ce te deplasezi spre exterior dinspre nucleul interior al planetei, oamenii de stiinta cred ca straturile incep sa se raceasca si nu mai sunt la fel de presurizate. Acest lucru duce la temperaturi de aproximativ 2.000 kelvins (sau 1.726 grade Celsius) si la o presiune atmosferica de numai 200.000 de ori mai mare decat cea a Pamantului. Pentru ca este mai rece, oamenii de stiinta cred ca moleculele din atmosfera formeaza lanturi lungi impreuna si se comprima in diamante. Aceste diamante ploua apoi pe nivelurile inferioare ale mantalei planetei si incep sa se vaporizeze. Odata vaporizate, moleculele se ridica din nou prin mantaua si formeaza noi cristale care continua sa ploua.
