Poate fi considerata Palestina un stat? – Analiza
Chestiunea conceptului de stat palestinian este disputata de zeci de ani iar actualul conflict dintre Israel si Hamas tocmai a adus-o din nou in prim-plan, se arata intr-o analiza a Deutsche Welle.
Ce este un stat?
Exista doua teorii ale statalitatii: Teoria declarativa si teoria constitutiva.
Sustinatorii teoriei declarative spun ca un stat poate fi considerat ca atare daca indeplineste definitia statalitatii stabilita in Conventia de la Montevideo din 1933, care spune ca, pentru a fi considerat stat, un teritoriu trebuie sa aiba o populatie permanenta, un teritoriu definit, un guvern propriu si capacitatea de a intra in relatii cu alte state.
Conventia explica faptul ca existenta politica a unui stat „este independenta de recunoasterea de catre celelalte state”.
„Chiar si inainte de recunoastere, statul are dreptul de a-si apara integritatea si independenta, de a-si asigura conservarea si prosperitatea si, in consecinta, de a se organiza asa cum crede de cuviinta, de a legifera in privinta intereselor sale, de a-si administra serviciile si de a defini jurisdictia si competenta instantelor sale”, se arata in document.
Aceasta ne conduce la cea de-a doua teorie a statalitatii: teoria constitutiva. Spre deosebire de Conventia de la Montevideo, aceasta teorie spune ca un stat poate fi considerat stat doar daca restul lumii il recunoaste ca atare.
Se incadreaza teritoriile palestiniene in definitia unui stat?
Cercetatorii au opinii diferite cu privire la faptul ca teritoriile palestiniene se incadreaza in definitia juridica a unui stat.
Unii spun ca da, in timp ce altii spun ca nu indeplinesc cerintele consacrate in Conventia de la Montevideo.
Unii se opun complet utilizarii Conventiei de la Montevideo pentru a determina calitatea de stat, afirmand ca cea mai buna speranta a teritoriilor palestiniene de a revendica calitatea de stat este recunoasterea internationala.
Ce tari au recunoscut teritoriile palestiniene ca stat?
Majoritatea statelor membre ale ONU – 139 – recunosc teritoriile palestiniene ca stat.
Cererea unui stat de a adera la ONU trebuie sa fie aprobata de cel putin noua dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU. In cazul in care unul dintre cei cinci membri permanenti ai consiliului se opune prin veto, tara respectiva nu poate adera. China, Franta, Federatia Rusa, Regatul Unit si Statele Unite sunt cele cinci state membre. Teritoriile palestiniene nu sunt recunoscute de SUA, Franta sau Marea Britanie ca stat.
Aceste trei natiuni au declarat ca nu vor recunoaste statutul de stat palestinian pana cand conflictul cu Israelul nu va fi rezolvat pe cale pasnica. Noua dintre cele 27 de state membre ale UE recunosc statalitatea palestiniana. Aproape toate statele membre ale UE care recunosc statalitatea palestiniana sunt state care au fost candva membre ale Uniunii Sovietice si toate i-au recunoscut statalitatea inainte de a se alatura blocului.
Suedia, care a recunoscut statalitatea palestiniana in 2014, este singura tara care a facut acest lucru in calitate de membru al blocului.
In prezent, Palestina este considerata un stat observator nemembru al ONU, ceea ce inseamna ca este binevenita sa participe la sesiunile Adunarii Generale si poate mentine birouri la sediul ONU din New York.
Datorita statutului sau de observator nemembru acordat in 2012, in 2015 a primit calitatea de membru al Curtii Penale Internationale (CPI), singura instanta internationala permanenta care poate urmari in justitie persoane pentru crime de razboi.
In 2021, procurorul de atunci, Fatou Bensouda, a anuntat ca CPI deschidea o ancheta privind situatia din teritoriile palestiniene. Aderarea Palestinei la Statutul de la Roma au conferit CPI capacitatea juridica de a investiga crimele comise de palestinieni sau pe teritoriul palestinian.
Ancheta, pe care Israelul a condamnat-o, este in curs de desfasurare in prezent.
Statutul de observator nemembru al Palestinei inseamna ca aceasta poate observa procedurile ONU, dar nu poate vota in Adunarea Generala.
Astfel, de exemplu, Palestina nu a putut vota in Adunarea Generala in cazul rezolutiei recente, care a esuat, prin care se cerea incetarea focului in conflictul dintre Israel si Hamas. Nu a putut vota nici in cazul rezolutiei care cerea un „armistitiu umanitar” in conflict, care a trecut la vot.
