Adaugă ca sursă preferată pe Google
Pofta de dulce este una dintre cele mai frecvente dificultăți întâlnite de persoanele care încearcă să își schimbe alimentația. Pentru unii apare doar ocazional, în timp ce pentru alții devine un obicei greu de controlat, asociat cu stresul, oboseala, lipsa somnului sau mesele neregulate.
Cuprins
Expresia dependență de dulce este folosită des în limbajul obișnuit, însă din punct de vedere medical situația este mai complexă. Zahărul nu este considerat automat o substanță care provoacă o dependență identică celei produse de alcool, nicotină sau droguri. Totuși, anumite produse foarte gustoase, bogate în zahăr și grăsimi, pot favoriza comportamente alimentare repetitive și senzația de pierdere a controlului.
De aceea, reducerea consumului de dulce nu ar trebui privită ca o luptă permanentă cu voința. O strategie eficientă presupune identificarea situațiilor în care apare pofta, organizarea meselor și schimbarea treptată a obiceiurilor care întrețin consumul excesiv.
Dorința de a consuma alimente dulci poate avea mai multe explicații. Foamea, oboseala, stresul, mesele insuficiente și simplul fapt că produsele dulci se află permanent la îndemână pot influența comportamentul alimentar.
În timp, anumite momente ale zilei pot deveni asociate cu consumul de dulciuri. O persoană poate ajunge să mănânce ciocolată după prânz, biscuiți în timpul programului de lucru sau înghețată seara, chiar dacă nu îi este cu adevărat foame. Creierul poate transforma astfel de gesturi repetate în obiceiuri.
Un prim pas util este observarea momentelor în care apare pofta. Este important să ne întrebăm dacă este vorba despre foame reală, despre o stare emoțională sau despre un comportament automat.
Vinovăția nu ajută la schimbarea relației cu mâncarea. Interdicțiile foarte stricte pot face anumite produse și mai tentante, iar o abordare echilibrată este de obicei mai ușor de menținut pe termen lung.
Reducerea zahărului trebuie făcută treptat
Pentru majoritatea oamenilor, reducerea progresivă a alimentelor foarte dulci este mai realistă decât eliminarea lor completă dintr-o singură zi. Obiectivul nu este o alimentație lipsită total de zahăr, ci limitarea cantităților consumate frecvent.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10 la sută din aportul energetic zilnic, iar reducerea sub 5 la sută poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.
Zaharurile libere includ zahărul adăugat alimentelor și băuturilor, dar și zaharurile din miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc. Zahărul prezent în mod natural în fructele întregi nu este încadrat în aceeași categorie.
O schimbare importantă poate fi reducerea băuturilor îndulcite. Sucurile, băuturile carbogazoase și alte produse cu zahăr pot aduce cantități semnificative de zahăr într-un timp foarte scurt.
Apa, apa minerală, cafeaua fără zahăr sau ceaiul neîndulcit pot înlocui treptat astfel de băuturi. Și cantitatea de zahăr adăugată în cafea, ceai sau iaurt poate fi redusă în etape, astfel încât gustul să se adapteze.
Mesele echilibrate pot reduce pofta de dulce
Pofta de dulce este mai greu de gestionat atunci când mesele sunt neregulate sau insuficiente. Persoanele care sar frecvent peste micul dejun sau prânz pot ajunge seara foarte flămânde și mai tentate să consume alimente cu densitate calorică ridicată.
Mesele principale ar trebui să conțină surse de proteine, fibre, legume sau fructe și, în funcție de nevoile fiecărei persoane, surse de carbohidrați precum orezul, cartofii, pâinea integrală sau alte cereale.
Proteinele și fibrele pot contribui la senzația de sațietate și pot face mai ușor controlul cantității de alimente consumate între mese. Fructele pot fi o alegere potrivită atunci când apare dorința pentru gust dulce. Ele conțin zaharuri naturale, dar oferă și fibre, apă, vitamine și alte substanțe nutritive.
Contează și modul în care sunt consumate deserturile. Mâncatul direct dintr-un ambalaj mare poate favoriza consumul automat. Alegerea unei porții și consumarea ei conștient, la masă, oferă un control mai bun asupra cantității.
Somnul și stresul influențează alegerile alimentare
Pofta de dulce nu este legată doar de ceea ce mâncăm. Lipsa somnului, programul aglomerat și stresul pot influența modul în care luăm deciziile alimentare.
Pentru multe persoane, dulciurile devin o formă de recompensă după o zi dificilă. Dacă acest comportament este repetat frecvent, creierul poate crea o asociere între stres și consumul de alimente dulci.
În aceste situații, este utilă identificarea unor alternative. O plimbare, puțină mișcare, o conversație cu cineva apropiat sau o activitate relaxantă pot reduce nevoia de a răspunde automat unei emoții prin mâncare.
Și mediul alimentar contează. Dacă dulciurile sunt păstrate permanent la vedere, tentația poate apărea mai des. Alimentele pe care vrem să le consumăm cu regularitate pot fi, în schimb, plasate mai la îndemână.
Scopul nu este eliminarea completă a deserturilor. Un aliment dulce poate face parte dintr-o alimentație echilibrată atunci când este consumat în cantități rezonabile și nu ajunge să înlocuiască frecvent alimentele nutritive.
Când este nevoie de ajutor medical sau psihologic
Există situații în care modificarea alimentației nu este suficientă. Dacă o persoană simte frecvent că pierde controlul asupra cantității de mâncare, consumă porții foarte mari într-un timp scurt, mănâncă pe ascuns sau resimte rușine și vinovăție puternică după aceste episoade, este recomandată evaluarea de specialitate.
Un medic poate analiza starea generală de sănătate și poate decide dacă sunt necesare investigații. Un dietetician sau un specialist în nutriție poate construi un plan alimentar adaptat, iar un psiholog sau un psihiatru poate interveni atunci când alimentația este influențată puternic de anxietate, depresie, stres sau comportamente compulsive.
Dietele foarte restrictive pot fi dificil de menținut și pot accentua preocuparea pentru alimentele interzise. Din acest motiv, tratamentul ar trebui să urmărească dezvoltarea unei relații mai echilibrate cu mâncarea.
Reducerea poftei de dulce nu presupune renunțarea definitivă la orice aliment care conține zahăr. Înseamnă, mai degrabă, recâștigarea controlului asupra alegerilor alimentare.
Mesele regulate, reducerea băuturilor îndulcite, somnul suficient, gestionarea stresului și porțiile rezonabile pot avea un rol important. Schimbarea eficientă se construiește în timp, prin obiceiuri care pot fi păstrate pe termen lung.
Citește și
- • Căderea părului nu apare întâmplător. Ce factori o pot declanșa
- • Ce efect are consumul zilnic de ouă asupra colesterolului
- • Sarea pe care o consumi fără să știi astfel încât poți depăși rapid limita zilnică
- • Ce legătură ar putea exista între zahărul consumat în copilărie și anxietatea de la maturitate
- • De ce legumele consumate zilnic pot conta atât de mult pentru inimă și rinichi
- • Ce cantitate de fructe și legume ar trebui să ajungă zilnic în farfurie
Recomandări
Citește mai departe
Economistul Andrei Caramitru a reacționat ironic după informațiile potrivit cărora anchetatorii ar fi ridicat din locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia 27 de telefoane mobile și 63 de computere și unități de memorie. Caramitru a făcut o paralelă între numărul mare de dispozitive și declarațiile mai vechi ale fostului candidat la Președinție împotriva telefoniei mobile, […]
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a încercat să transforme țara într-un „al doilea Belarus” și să folosească teritoriul moldovean împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Șefa statului moldovean a afirmat, la Forumul de Securitate, că planul Moscovei a fost dejucat prin votul cetățenilor, dar a avertizat că presiunile continuă prin încălcări […]
Ilie Bolojan a transmis joi, înaintea întâlnirii PNL cu premierul desemnat Luca Niculescu, că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline și a acuzat PSD și AUR că au declanșat actuala criză politică. Fostul premier avertizează că instabilitatea politică și declarațiile pe care le califică drept „populiste” ale PSD contribuie […]
Un fost general sirian acuzat de crime împotriva umanității și implicat în programul de arme chimice al regimului Bashar al-Assad ar beneficia de protecție și sprijin financiar din partea autorităților americane și libaneze, potrivit unei investigații BBC realizate împreună cu postul american NPR. Bassam al-Hassan ar fi fost menținut în Liban în schimbul informațiilor despre […]
Președintele Nicușor Dan a participat miercuri, alături de mai mulți consilieri din Administrația Prezidențială, la Sfânta Liturghie oficiată în Biserica Palatului Cotroceni, cu prilejul cinstirii Sfinților Mari Mucenici Serghie și Vah. Șeful statului a transmis un mesaj despre nevoia de moderație și înțelegere într-o societate în care, spune el, „ura” și „vrajba” sunt tot mai […]
