Politico: „Crin Antonescu este reprezentant al establishmentului. Favorit este George Simion, liderul partidului de extrema dreapta”

Influenta publicatie europeana Politico prezinta vineri o analiza ironica a noului tur de scrutin prezidentual din Romania. Titlul materialului este „Si o luam iar de la capat”.

Romanii au votat deja in noiembrie anul trecut, dar rezultatul –  Calin Georgescu, un ultranationalist relativ necunoscut, obtinand o victorie socanta in primul tur – a fost anulat de Curtea Constitutionala a tarii din cauza ingrijorarilor legate de interferenta Rusiei, arata Politico. Curtea a dispus repetarea alegerilor.

Georgescu a primit interzis sa candideze din nou, biroul electoral romanesc considerand ca „a incalcat obligatia de a apara democratia”, iar acesta a epuizat rapid toate caile legale de apel impotriva expulzarii, ceea ce inseamna ca nu va putea participa la votul de duminica.

Iranul amenință că aruncă în aer câmpurile petroliere din Orientul Mijlociu: ”Dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc”

Progresia bolii Alzheimer la femei ar putea fi de până la 20 de ori mai rapidă decât la bărbați

Aproximativ doisprezece candidati vor aparea pe buletinele de vot, dar, deocamdata, doar cinci sunt considerati favoriti pentru a ajunge in turul al doilea, din 18 mai. (Nu luati in serios sondajele din Romania, care nu au reusit sa prevada triumful lui Georgescu in primul tur din noiembrie).

Favorit este George Simion, liderul partidului de extrema dreapta Alianta pentru Unitatea Romanilor. Simion neaga ca ar fi pro-rus, dar vrea sa opreasca ajutorul militar pentru Ucraina si a promis ca il va numi pe Georgescu intr-o functie importanta daca va fi ales.

Crin Antonescu candideaza ca reprezentant al establishmentului, cu sprijinul social-democratilor de centru-stanga aflati la putere in Romania, precum si al liberalilor de centru-dreapta si al partidului minoritatii maghiare. Fost profesor de istorie, Antonescu a avut un mandat scurt si neimpresionant ca presedinte interimar in 2012, care a durat doar 48 de zile, si nu a mai detinut o functie publica de zece ani.

Nicusor Dan, primarul centrist al Bucurestiului din 2020, candideaza ca independent, la fel ca Victor Ponta, fostul premier social-democrat al Romaniei. Ponta a demisionat din functie in 2015, in urma protestelor de strada provocate de incendiul dintr-un club de noapte in care au murit 64 de persoane, si a fost ulterior anchetat pentru coruptie, dar achitat.

Apoi, mai este Elena Lasconi, o alta candidata de centru pentru Uniunea Salvarea Romaniei (USR), partid reformist. Fosta jurnalista, Lasconi a intrat in politica in 2020, cand a candidat cu succes la primaria unui oras mic din apropierea Bucurestiului si a iesit pe locul al doilea in primul tur al alegerilor din Romania din noiembrie, care a fost anulat. Sondajele o arata acum cu mult in urma celorlalti candidati, iar propriul ei partid a abandonat-o in favoarea lui Dan.

Miza alegerilor este foarte mare, nu doar pentru Romania, ci si pentru Uniunea Europeana, NATO si chiar pentru razboiul dintre Rusia si Ucraina.

Romania, o natiune de aproximativ 19 milioane de locuitori, care se invecineaza cu Ucraina, este de mult timp un membru de incredere al UE si al NATO. Dar daca Simion – care a descris stilul partidului sau ca fiind „trumpist” – castiga, el a promis ca va riposta impotriva Bruxelles-ului, declarand pentru POLITICO in noiembrie anul trecut ca va incalca legislatia UE daca va considera necesar si ca doreste sa retraga sprijinul militar acordat Kievului.

Ponta, fostul prim-ministru, candideaza si el pe o platforma de tip MAGA, promitand ca va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile romanesti. Antonescu, candidatul establishmentului, si Dan, primarul capitalei Romaniei, sunt considerati de Bruxelles candidati mai siguri si mai mainstream, desi ramane de vazut cum s-ar descurca impotriva lui Simion intr-un ipotetic tur al doilea.

Daca tara va face o cotitura brusca spre dreapta, se va alatura unui contingent de dreapta radicala in crestere care contribuie la guvernarea Europei, de la Ungaria si Slovacia pana la Italia, Finlanda si Tarile de Jos.