Politolog: ”E evident că D. Fritz va câștiga la CEDO. Argumentele taberei Tănăsescu-Dragoș-Scântei vor prevala la Curtea din Strasbourg”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Preda se referă la opinia separată semnată de președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș. Cei trei au susținut că aplicarea unei consecințe juridice noi unor fapte și raporturi juridice deja consumate sub vechea lege reprezintă o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității.

„Opinia separată făcută de trei dintre judecătorii CCR e clară: un amendament la legea ANI a fost construit pentru ca textul respectiv să fie aplicat retroactiv. Faptul că, între cei trei, se află și eminenta constituționalistă Simina Tănăsescu n-a contat. Prestigiul intelectual dispare într-o incintă precum CCR”, afirmă Cristian Preda într-un articol pe Comunitatea liberală.

Lupte devastatoare în Yemen. Peste 60 de morți și un district strategic recucerit

Avertisment de la Bruxelles după victoria AfD: „Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”

Politologul îl ironizează în acest context pe Mihai Busuioc, judecător CCR propus de PSD, care anterior numirii la Curte a condus Curtea de Conturi și a ocupat mai multe funcții în administrația centrală.

„Votul unei savante este egal cu al unuia ca Nu-Știu-Cum Busuioc, care s-a ocupat toată viața de cadastru, înainte de a fi trimis de PSD la Curtea Constituțională”, scrie Preda.

Mihai Busuioc și-a început cariera în sistemul de carte funciară și a condus ulterior Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. A fost apoi secretar general al Ministerului Dezvoltării, secretar general al Guvernului și, între 2017 și 2025, președinte al Curții de Conturi. În 2025 a fost numit judecător CCR, candidatura sa fiind depusă de grupul PSD din Senat.

„Ce lege este aceea care e croită doar pentru unul singur?”

Cristian Preda susține că atât judecătorii care au formulat opinia separată, cât și cei cinci care au format majoritatea ar fi fost conștienți de efectul concret al amendamentului asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

„Ce este cel mai șocant este că și cei trei, și colegii lor din majoritatea care a considerat constituțional amendamentul PSD au știut că demersul lui Grindeanu viza o singură persoană. Și anume, pe Dominic Fritz”, afirmă politologul.

El contestă chiar caracterul general al unei asemenea norme.

„Ce lege este, însă, aceea care e croită doar pentru unul singur? Când acest fapt e o evidență, mai poți evalua materia altfel decât în cheie partizană? Evident că nu, întrucât nu mai e ce pretinde a fi. Căci un text devine lege doar dacă nu știi cui i se aplică”, afirmă Preda.

„A considera că un raport juridic deplin încheiat, inclusiv din punct de vedere al epuizării ultimelor efecte juridice, ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor”, au arătat Tănăsescu, Scântei și Dragoș.

Majoritatea CCR a ajuns însă la concluzia opusă. Cei cinci judecători au considerat că legea nu introduce retroactiv o sancțiune aplicată persoanei, ci reglementează efectele viitoare ale unei situații de integritate care continuă să afecteze mandatul exercitat în prezent.

Preda compară decizia cu cazul Ion Iliescu din 1996

Cristian Preda face o paralelă între actuala hotărâre și decizia prin care CCR i-a permis lui Ion Iliescu să candideze în 1996, în pofida contestațiilor potrivit cărora acesta ar fi urmărit un al treilea mandat prezidențial.

„Judecătorii din CCR, în majoritatea lor, au uitat de acest precept elementar și au decis politic. Ei vor rămâne în istoria noastră ca niște figuri la fel de părtinitoare ca și judecătorii CCR care i-au permis lui Iliescu să candideze pentru un al treilea mandat”, afirmă politologul.

În 1996, Curtea a stabilit că perioada în care Ion Iliescu exercitase funcția înainte de intrarea în vigoare a Constituției din 1991 nu putea fi considerată mandat prezidențial în sensul noii Legi fundamentale. Prin urmare, CCR a considerat mandatul 1992-1996 drept primul său mandat constituțional și i-a permis să candideze din nou.

Preda vede o asemănare între argumentațiile juridice folosite atunci și acum.

„Comparația e justificată. E suficient să citiți deciziile de acum 30 de ani și cea de săptămâna trecută și veți descoperi că în 1996, Iorgovan & comp. inventau «instituția mandatului», ca să numere doar unul, nu două, cât câștigase cel care-i numise, iar acum cei care au făcut majoritatea în CCR au argumentat că legea trebuie să acționeze retroactiv pentru a încheia «un mandat a cărui integritate a fost afectată»”, afirmă Cristian Preda.

În motivarea actuală, majoritatea CCR nu admite că ar aplica retroactiv legea, ci susține exact contrariul: că efectele situației juridice continuă în prezent și că legea nouă poate interveni asupra viitorului mandatului fără a încălca articolul 15 din Constituție.

Atac la Grindeanu: „Era musai să schimbe legea pentru un om”

Cristian Preda îl acuză direct pe liderul PSD Sorin Grindeanu că ar fi urmărit modificarea legii pentru a produce efecte asupra lui Dominic Fritz.

„Timișorean și el, Grindeanu era, se vede treaba, în grea suferință. El nu putea trăi cu ideea că primarul Fritz a fost pedepsit în 2026 pentru prostia făcută în 2020 doar așa cum au fost pedepsiți și primarii pesediști din alte localități, înaintea lui. Era musai să schimbe legea pentru un om și s-o aplice ca și când culpa ar fi de mâine”, afirmă Preda.

Amendamentul contestat stabilește că persoanele pentru care există constatări definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese pot pierde funcția sau mandatul aflat în exercitare dacă perioada de interdicție prevăzută de lege nu s-a încheiat.

CCR a validat prevederea cu cinci voturi la trei.

„E evident că D. Fritz va câștiga la CEDO”

Cristian Preda merge mai departe și afirmă că Dominic Fritz ar urma să obțină câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„E evident că D. Fritz va câștiga la CEDO. Argumentele taberei Tănăsescu-Dragoș-Scântei vor prevala la Curtea din Strasbourg. Totul e o chestiune de timp”, afirmă politologul.

Aceasta este însă o predicție a lui Cristian Preda. Un eventual rezultat la CEDO nu poate fi anticipat cu certitudine, iar o sesizare ar trebui mai întâi să îndeplinească toate condițiile de admisibilitate și să parcurgă procedura Curții.

Dominic Fritz a anunțat deja că intenționează să se adreseze CEDO, invocând caracterul retroactiv al măsurii.

Preda sugerează posibile recompense pentru judecătorii CCR

În finalul intervenției sale, politologul se întreabă dacă judecătorii care au format majoritatea vor suporta vreo consecință în eventualitatea în care România ar pierde ulterior la Strasbourg.

„Dar va plăti vreun membru al CCR pentru asta? Evident că nu. Cine a votat cum voia Grindeanu va fi, cred eu, răsplătit”, afirmă Cristian Preda.

El avansează apoi ipoteza că unul dintre judecătorii CCR ale căror mandate se încheie în 2027 ar putea fi desemnat ulterior Avocat al Poporului.

„Doi dintre pesediștii din CCR își termină mandatele la anul. Probabil că unul va primi postul ocupat în acest moment de Renate Weber, al cărei mandat s-a terminat de mai bine de doi ani. Acesta nu are integritatea afectată…”, scrie Preda.

Mandatul de cinci ani al Renatei Weber la conducerea instituției Avocatului Poporului a expirat în iunie 2024, însă aceasta continuă să exercite funcția până la alegerea unui succesor de către Parlament.

Cristian Preda este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde predă din 1992. A fost decan al facultății, europarlamentar între 2009 și 2019, consilier al președinților Emil Constantinescu și Traian Băsescu și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.