Ponta, pocnit iar cu MTO-ul. Consiliul Fiscal a RESPINS schimbarea Codului Fiscal. Vezi REACTIA premierului

news

Consiliul Fiscal a avizat negativ propunerea de modificare a Codului Fiscal, avertizand ca reducerile de taxe vizate ar duce la deviatii de proportii de la tintele bugetare pe termen mediu, cu deficite efective de peste 3% pana in 2019, cand deficitul structural va ajunge aproape de nivelul din 2010.

„Estimarile Consiliului fiscal indica deficite efective superioare nivelului de referinta de 3% din PIB pentru deficitul efectiv in intervalul 2016-2019, iar evolutiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugereaza reversarea progreselor realizate pana in prezent in ceea ce priveste consolidarea fiscala, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat in anul 2010. Asemenea evolutii sunt in flagranta contradictie cu principiile si regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilitatii Fiscal-Bugetare – n.r.), precum si cu tratatele de guvernanta fiscala la nivel european al caror semnatar Romania este”, se arata in opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal.

Organizatia estimeaza ca majorarile deficitului efectiv relativ la scenariul de baza ca efect al masurilor introduse ar fi de circa 14,8 miliarde lei in 2016, 13,2 miliarde lei in 2017, 22,5 miliarde lei in 2018 si 27,8 miliarde in 2019, incluzand veniturile recuperate, ceea ce reprezinta echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% si respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala in ipoteza aplicarii masurilor.

Definind scenariul de baza ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB in 2016 si 2017 si de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% in anii 2018 si 2019, deficitele efective care ar prevala in urma adoptarii proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB in 2016, 2,7% din PIB in 2017, 3,5% din PIB in 2018 si 3,7% din PIB in 2019, arata Consiliul Fiscal.

Nivelul corespunzator al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% si 5,5% din PIB potential in 2016, 2017, 2018 si, respectiv, 2019.

Acesta echivaleaza cu o deviatie de proportii si in continua crestere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) – la finele intervalului nivelul deficitului structural revine in imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potential potrivit estimarilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indica situarea peste limita de 3% statuata de Pactul de Crestere si Stabilitate pe aproape intreg intervalul considerat (exceptia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv”, se spune in document, citat de Mediafax.

Romania trebuie sa se incadreze intr-o limita de deficit efectiv de 3% din PIB, iar pana la finele acestui an trebuie sa realizeze convergenta catre un deficit structural de 1% din PIB.

Estimarile Consiliului fiscal au luat insa in considerare acordul politic de majorare a cheltuielilor de aparare pana la un nivel de 2% din PIB pentru o perioada de cel putin 10 ani incepand cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau reactia potentiala a pietelor financiare la o deteriorare permanenta de proportii a pozitiei structurale a finantelor publice ale Romaniei.

Opinia releva ca respectarea tintei de deficit structural in conditiile adoptarii unor masuri permanente de relaxare fiscala (asa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implica necesitatea adoptarii unor masuri structurale compensatorii care sa fie de asemenea de natura permanenta, precum reduceri/inghetari de cheltuieli comparativ cu scenariul de baza, cresteri de taxe sau cresteri de eficienta a colectarii.

Proiectul Codului Fiscal prevede inregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda intai) de 16,4 miliarde lei in 2016, 16,8 miliarde lei in 2017, 28,7 miliarde lei in 2018 si 37 miliarde lei in 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din cresterea economica aditionala rezultata), precum si din incasarile suplimentare preconizate ca urmare a implementarii de catre ANAF a masurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare si de crestere a gradului de conformare voluntara, atat la declarare cat si la plata.

Efectele provenite din cresterea economica suplimentara sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei in perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei in 2018 si 18 miliarde lei in 2019, la care se vor adauga incasarile suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei in 2016 si aproximativ 18 miliarde lei anual in perioada 2017-2019.

Consiliul fiscal considera drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor si impozitelor pe care aceasta le prevede si excesive estimarile guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de cresterea economica suplimentara determinata de masurile de relaxare fiscala. Acestea implica un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda intai, atat la nivelul anului 2016, cat si la finele anului 2019.

„Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile si plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca raspuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele in valori absolute) si ale elasticitatilor principalelor categorii de venituri la modificarea PIB”, se precizeaza in opinia exprimata.

Consiliul Fiscal noteaza ca efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectarii tintei de deficit structural doar in proportia in care cresterea economica suplimentara generata se regaseste la nivelul PIB potential, ceea ce este putin probabil sa se intample intr-o masura semnificativa, mai ales dat fiind faptul ca reducerea impozitarii consumului reprezinta partea cea mai consistenta in pachetul de masuri discretionare cuprinse in noul Cod Fiscal.

Castigurile de eficienta in colectarea taxelor si a impozitelor si in cheltuirea banului public constituie o sursa valida de spatiu fiscal, insa acesta trebuie sa fie folosit in mod prudent si gradual, fara a pune in pericol echilibrele macroeconomice a caror prezervare reprezinta un ingredient esential al unui proces sustenabil de convergenta reala.

„Este discutabila oportunitatea unei relaxari fiscale de asemenea proportii in conditiile in care pozitia ciclica a economiei este estimata de catre Comisia Europeana a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) in anul 2016. Romania risca sa intre din nou in capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apasand pe acceleratie in faza de expansiune a ciclului economic si riscand sa fie constransa sa implementeze masuri de ajustare structurala intr-o inevitabila faza viitoare de recesiune”, se mai spune in document.

Proiectul noului Cod Fiscal si cel al Codului de Procedura Fiscala au fost aprobate, miercuri, de Guvern.

Victor Ponta: „Gandesc economia asa cum au facut-o Boc si Basescu”

Avizul Consiliului Fiscal este considerat de Victor Ponta ca avand motive politice.

„Consiliul Fiscal intotdeauna da avize negative de cand suntem noi. Ei sunt din 2010, au sustinut politica economica a lui Basescu si Boc, au o alta gandire, ce sa facem. Din cate stiu eu, au dat aviz negativ si cand am redus TVA la paine, si cand am redus CAS. Daca ei gandesc economia asa cum au facut-o Boc si Basescu, e normal sa nu ne intalnim pe aceeasi….ne respectam si cu asta basta”, a spus Ponta.

La remarca presei ca si Fondul Monetar International a transmis consideratii negative la adresa noului Cod Fiscal, premierul a raspuns ca Romania este condusa de Guvern iar el, ca prim-ministru, isi asuma responsabilitati.

„Discutam si cu FMI, cu toata lumea, dar, daca vreti, atunci ii chem pe cei de la FMI si va conduc ei. Asa a zis FMI si cu CAS, sa nu reducem, dar a fost bine, si cu TVA la paine”, a afirmat Ponta.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Comentarii: