„Prabusirea OTSC”. Premierul Armeniei a refuzat sa semneze declaratia finala a Consiliului OTSC: „Putin a scapat stiloul, Lukasenko este socat” – Video

externe

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a refuzat sa semneze un proiect de declaratie finala a Consiliului de Securitate Colectiva al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), anunta Interfax si Agentia Anadolu.

Pashinyan le-a spus liderilor statelor membre OTSC ca nu semneaza declaratia din cauza absentei unei evaluari politice a „agresiunii” Azerbaidjanului impotriva integritatii teritoriale a Armeniei.

„Evaluarea politica este necesara, mai presus de toate, din punct de vedere moral, deoarece aceasta ar trebui sa fie o manifestare logica a relatiilor aliate. Desigur, este important si din punct de vedere al restabilirii integritatii teritoriale a tarii noastre, dar aceasta aspiratie in sine nu inseamna o interventie militara”, a declarat Pashinyan.

Citeste si: Premierul Armeniei i-a reprosat in fata lui Putin ca Rusia nu este in stare sa-si manifeste puterea in regiune. CSTO, NATO-ul din fosta URSS, nu a fost in stare sa reactioneze la „agresiunea Azerbaidjanului”

„Aceasta pozitie este importanta nu numai pentru a restabili integritatea teritoriala a Republicii Armenia, ci si pentru a descuraja Azerbaidjanul de la noi actiuni agresive impotriva tarii noastre. Faptul ca ramane riscul unei noi agresiuni din partea Azerbaidjanului impotriva integritatii teritoriale a Armeniei a fost raportat de secretarul general al OTSC, Stanislav Vasilievici Zas, in cadrul unei sesiuni extraordinare a Consiliului de Securitate Colectiva din 28 octombrie anul curent.

In astfel de circumstante, absenta unei evaluari politice clare a situatiei si esecul de a lua decizia mentionata mai sus poate insemna nu numai ca OTSC isi abandoneaza angajamentele aliate, dar ar putea fi interpretata de Azerbaidjan ca o unda verde pentru o noua agresiune impotriva Armeniei”, a mai declarat premierul armean.

El a precizat ca acest lucru este in contradictie nu numai cu litera, ci si cu spiritul si semnificatia documentelor fundamentale ale OTSC.

„Prin urmare, avand in vedere acest lucru, dragi colegi, in acest moment consider ca proiectul Declaratiei Consiliului de Securitate Colectiva al OTSC si cel privind masurile comune de asistenta pentru Republica Armenia, prezentate pentru semnare, nu sunt complet elaborate, iar in aceste conditii, cu tot respectul, nu sunt pregatit sa semnez aceste documente”, a subliniat premierul armean.

Un inalt oficial ucrainean, consilier al ministrului de Interne de la Kiev, a comentat pe Twitter ca refuzul premierului armean „inseamna ca OTSC s-a prabusit complet”.

„Putin a scapat stiloul, Lukasenko este socat”, a subliniat oficialul.

Armenia a trimis o cerere directa de asistenta din partea organizatiei in septembrie, dar a primit promisiunea de a trimite observatori. Pashinyan a pus in contrast aceasta situatie cu decizia rapida a aliantei din ianuarie de a trimite trupe intr-un alt stat membru, Kazahstan, pentru a-l ajuta pe presedintele Kassym-Jomart Tokayev sa supravietuiasca unui val de tulburari.

Armenia si Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc pentru aceasta izbucnire, cea mai grava eruptie a ostilitatilor din 2020, cand peste 6.000 de persoane au fost ucise intr-un razboi de 44 de zile in care Azerbaidjanul a obtinut o serie de victorii teritoriale majore.

Cele doua tari se cearta de zeci de ani in legatura cu Nagorno-Karabah, o enclava recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului, dar controlata in mare parte de populatia majoritara de etnie armeana, cu sprijinul Erevanului.

In comentariile sale la summit, Putin a recunoscut unele „probleme” cu care se confrunta OTSC, pe care nu le-a specificat, si a declarat ca sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la un acord de pace intre Azerbaidjan si Armenia.

Acest lucru ar fi posibil numai daca acestea ar putea pune in aplicare acordurile privind definirea granitelor, deblocarea legaturilor de transport si comunicatii si rezolvarea problemelor umanitare, a spus el.

Rusia a trimis 1.960 de trupe de mentinere a pacii in zona, in cadrul unui acord de incetare a focului pentru 2020, dar a facut putine progrese evidente pentru a determina cele doua parti sa rezolve problemele nerezolvate, inclusiv statutul legal al Nagorno-Karabah si al etnicilor armeni care locuiesc acolo.

Azerbaidjanul se bucura de sprijinul Turciei si nu este membru al CSTO, care cuprinde Belarus, Kazahstan, Kargazstan si Tadjikistan, precum si Rusia si Armenia.

Lovim „drept la tinta” si pe Telegram. Abonati-va si la canalul AK24 de Telegram

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: