Precizarea transmisă de CCR respinge categoric ideea că dosare aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în afara procedurilor legale, însă nu spune dacă întâlnirea dintre Tănăsescu și Bolojan a avut sau nu loc.
„Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”, se arată în precizarea CCR.
Formularea Curții răspunde astfel acuzațiilor privind o eventuală discutare a dosarelor CCR cu reprezentanți ai Executivului, dar lasă fără răspuns întrebarea centrală care a provocat scandalul politic: dacă Simina Tănăsescu s-a întâlnit efectiv vineri cu Ilie Bolojan și, în cazul în care întrevederea a avut loc, care a fost scopul acesteia.
Informația privind presupusa întâlnire a fost publicată vineri seară de Știripesurse.ro. Site-ul este patronat de Iosif Buble, soțul deputatei PSD Diana Tușa.
Potrivit relatării, întâlnirea ar fi avut loc vineri, 14 august, în jurul orei 14:30, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Abrudean a declarat însă pentru GMedia că nu se afla în Capitală: „Eu sunt la Cluj de câteva zile”.
Informația a fost preluată imediat de deputatul PSD Daniel Zamfir, care a sugerat că presupusa întrevedere ar putea avea legătură cu dosarul privind noua legislație a integrității.
„ÎNTÂLNIREA DE TAINĂ DIN BIROUL PREȘEDINTELUI SENATULUI PENTRU SALVAREA LUI FRITZ”, și-a intitulat Zamfir postarea.
„Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean să se întâlnească cu Bolojan???”, a scris parlamentarul PSD.
Zamfir a afirmat și că Tănăsescu și-ar fi repartizat dosarul privind legea integrității. Afirmația aparține deputatului PSD și, până în prezent, nu a fost susținută public de CCR prin prezentarea unor date privind repartizarea respectivului dosar.
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a cerut, la rândul său, explicații atât din partea președintei CCR, cât și a lui Ilie Bolojan.
„Scopul și durata vizitei, doamnă judecător și mare profesor de drept!”, a scris aceasta.
„El v-a chemat? Dvs. v-ați dus neinvitată? Cu ce scop? Ce ați discutat? Nu este, totuși, vorba de o întâlnire accidentală în piață”, a continuat europarlamentarul AUR.
Teodorescu a legat necesitatea unor explicații de apropierea unor decizii importante ale Curții și de nivelul de încredere publică în instituție.
Precizarea CCR de sâmbătă răspunde uneia dintre suspiciunile exprimate de cei doi politicieni — posibilitatea ca dosarele să fi fost discutate în afara cadrului instituțional —, dar nu clarifică existența întrevederii.
Unul dintre dosarele care au alimentat reacția lui Daniel Zamfir privește modificarea legislației privind integritatea.
Reforma denumită în PNRR „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate” este evaluată la 770.798.610 euro și reprezintă unul dintre jaloanele restante ale României. Termenul inițial pentru îndeplinirea reformei fusese decembrie 2024. ([HotNews.ro][3])
Disputa politică s-a concentrat în ultimele săptămâni asupra efectelor pe care noua lege le-ar putea avea asupra lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR.
PSD a susținut introducerea unei prevederi potrivit căreia persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi să le poată înceta mandatul în anumite condiții.
USR a contestat aplicarea unei asemenea sancțiuni unor situații juridice anterioare, acuzând caracterul retroactiv al prevederii. PSD a susținut, în schimb, că liberalii și USR încearcă să modifice legislația pentru a-l proteja pe Fritz.
Momentul apariției informației despre presupusa întâlnire este sensibil și din cauza calendarului PNRR.
Guvernul a avertizat în această vară că mai multe reforme legislative trebuie finalizate într-un interval foarte scurt pentru ca România să nu piardă fondurile aferente Planului. Printre acestea se află reformele din domeniul integrității, funcției publice și salarizării, pentru care sunt în joc aproximativ 770 de milioane de euro.
Valoarea totală a PNRR, după ultima revizuire, este de aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde sunt granturi și 6,5 miliarde împrumuturi. Termenul-limită de eligibilitate pentru implementarea investițiilor și reformelor rămâne august 2026.
Pe rolul CCR se află și legislația din domeniul biodiversității, un alt dosar legat de angajamente asumate prin PNRR.
Sensibilitatea actualei situații este amplificată și de un precedent din februarie 2026.
Ilie Bolojan i-a transmis atunci președintei CCR, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la dosarul pensiilor magistraților, în care atrăgea atenția asupra riscului ca România să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit.
Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a reacționat atunci acuzând o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Bolojan a respins interpretarea și a susținut că Guvernul avea obligația de a informa instituțiile implicate asupra consecințelor financiare.