Predoiu i-a pacalit pe oficialii UE, acuza trei asociatii ale magistratilor. Vine cu alte legi ale justitiei: „Se compromit toate progresele facute de Romania in lupta anticoruptie si impotriva crimei organizate”
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie afirma, intr-un comunicat oficial, ca noile proiecte ale ”legilor justitiei”, publicate la 21 iulie 2022 de Ministerul Justitiei sunt practic actualele legi in vigoare, cu unele modificari, fiind cu totul diferite fata de variantele prezentate si asumate in fata Comisiei Europene. De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele facute de Romania in lupta anticoruptie si impotriva crimei organizate si se incearca controlarea activitatii celor doua parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al Romaniei, care este numit eminamente politic
”Este pur si simplu de neinteles de ce mai este necesara adoptarea acestor proiecte, in forma propusa. Desi Guvernul Romaniei s-a angajat sa asigure armonizarea legislatiei privind organizarea si functionarea Justitiei in acord cu principiile din instrumentele internationale ratificate de Romania, precum si cu luarea in considerare a tuturor recomandarilor formulate in cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Venetia, Raportul CE privind statul de drept) si ale deciziilor CCR, „legile justitiei” publicate la 21 iulie 2022 mentin aceleasi dispozitii retrograde si blocheaza orice fel de reforma”, spun cele trei asociatii.
Potrivit acestora, ”principiul cooperarii loiale, prevazut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, este incalcat de ministrul justitiei, partenerii europeni fiind inselati fara niciun fel de retinere intr-un joc insidios si interminabil”.
”Din acest principiu rezulta ca statele membre ale UE sunt tinute sa ia toate masurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea si eficacitatea dreptului Uniunii, precum si sa elimine consecintele ilicite ale unei incalcari a acestui drept, si ca o astfel de obligatie revine, in cadrul competentelor sale, fiecarui organ al statului membru in cauza”, se arata in comunicat.
Asociatiile precizeaza ca, ”in ciuda angajamentelor luate in fata Comisiei Europene, se mentin aproape toate modificarile nocive criticate de organismele internationale in ultimii ani: concursurile de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si in functii de executie la curtile de apel, tribunale si parchetele de pe langa acestea (fiind si singura forma de promovare permisa prin lege pana la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic si raman sub controlul total al Sectiei pentru judecatori a CSM, Inspectia Judiciara este minor cosmetizata, rolul Institutului National al Magistraturii, prin Consiliul Stiintific, in numirea inspectorilor este inlaturat total, libertatea de exprimare a magistratilor este grav afectata, fiind mentinuta obligatia de abtinere de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”, iar functionarea CSM in esenta in sectii incalca arhitectura constitutionala a acestei autoritati colegiale, in care Plenul este forma de organizare adecvata”.
”Foarte straniu este ca eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerata esentiala pentru independenta justitiei in proiectele publicate de Ministerul Justitiei, reprezentat prin actualul ministru, la 30 septembrie 2020 si la 22 iunie 2022, si revizuirea lor a fost asumata fara rezerve in fata Comisiei Europene, iar prin noul proiect din 21 iulie 2022 modificarile necesare sunt abandonate fara niciun fel de explicatie, nementionandu-se, in mod transparent, cine a propus noile prevederi, in conditiile in care, in luna iunie 2022, Ministerul Justitiei a anuntat ca nu redeschide dezbaterea publica asupra proiectelor. De asemenea, au fost introduse reglementari care asigura posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a infirma motivat toate masurile si solutiile adoptate de procuror (inclusiv de procurorii DNA/DIICOT), prevederi de natura a incalca obligatiile asumate de Romania prin Actul de aderare la Uniunea Europeana de a asigura independenta DNA. De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele facute de Romania in lupta anticoruptie si impotriva crimei organizate si se incearca controlarea activitatii celor doua parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al Romaniei, care este numit eminamente politic”, mai spun asociatiile de magistrati.
Ele mentioneaza ca ”se elimina ocuparea prin concurs a functiei de vicepresedinte de instanta/adjunct al prim procurorului parchetului, ceea ce constituie un regres, prin aceasta norma urmarindu-se crearea unei dependente a celor care ocupa functii manageriale in instante/parchete fata de Sectia de judecatori/procurori si de presedintele instantei/conducatorul parchetului, care isi va propune adjunctii”.
”Se configureaza astfel un sistem clientelar inauntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune in pericol insasi independenta sistemului judiciar. In plus, intr-o perioada in care sunt vacante peste 1000 de posturi de judecator si procuror, se propune marirea perioadei de scolarizare la Institutul National al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani, propunere care nu are la baza niciun studiu de impact, nicio analiza de nevoi si nicio evaluare a situatiei personalului din sistemul judiciar. Marirea perioadei de scolarizare va conduce la cronicizarea deficitului de personal si la un dezechilibru pe termen mediu pentru instantele si parchetele de grad superior prin corelare cu vechimea necesara pentru promovare”, se precizeaza in comunicatul oficial.
”In acest context, ramane evidenta dorinta puterii executive de a crea un sistem judiciar in care puterea de decizie este detinuta de majoritatea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public si de presedintii de instante, cu caracter discretionar si cu ignorarea participarii colegiale la luarea deciziilor de interes. Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaste un regres inacceptabil, independenta sa fiind in mod serios pusa in pericol, desi garantiile de independenta privind judecatorii asigurate la momentul aderarii la Uniunea Europeana ar fi trebuit sa ramana intangibile ulterior aderarii, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotararea din 20 aprilie 2021, pronuntata in cauza Repubblika”, mai afirma asociatiile din justitie.
Ministerul Justitiei a transmis, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru avizare, proiectele legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarii judiciare si CSM. Proiectele au fost redactate intr-o prima versiune in septembrie 2020, dezbatute public in perioada septembrie 2020 – aprilie 2021 si ulterior modificate succesiv in urma dezbaterilor publice. Ministrul Catalin Predoiu a afirmat ca avizarea acestor legi de catre CSM, adoptarea de catre Guvern, adoptarea ca legi de catre Parlament si promulgarea lor de catre Presedintele Romaniei, adica imbratisarea lor de catre toate cele trei puteri ale statului, ar reprezenta urmatoarele „borne institutionale” esentiale pe acest drum al reconstructiei si modernizarii sistemului judiciar.
