Funcțiile organelor transplantate au fost menținute timp de aproape cinci zile, cu acordul familiei pacientului, iar în primele 24 de ore nu au fost observate semne de respingere a acestora, potrivit unui studiu publicat în revista „Med”.
Majoritatea procedurilor în care un organ de porc este transplantat unui om, cunoscute sub denumirea de xenotransplantare, implică un singur organ. Un număr redus de persoane au primit până acum organe de porc, inclusiv inimi, rinichi, fragmente de ficat și plămâni, iar în Statele Unite și China sunt în desfășurare studii clinice pe pacienți vii, scrie Scientific American.
Până în prezent, doar părți de ficat de porc au fost transplantate la oameni, a declarat clinicianul și cercetătorul Xuyong Sun, coordonatorul celei mai recente proceduri realizate la Spitalul Afiliat nr. 2 al Universității Medicale Guangxi din Nanning, China.
Transplantul simultan al rinichilor și ficatului provenite de la un porc reprezintă, de asemenea, o procedură fără precedent, susține Leonardo Riella, medic cercetător la Massachusetts General Hospital din Boston. Acesta a condus în 2024 echipa care a realizat primul transplant de rinichi de porc la un om în viață.
Potrivit specialistului, transferul mai multor organe este semnificativ mai complex decât transplantul unui singur organ. Intervențiile sunt mai îndelungate, cresc riscul complicațiilor, iar pacienții care au nevoie de mai multe organe sunt, în general, într-o stare de sănătate mai gravă.
Studiul demonstrează că transplanturile multi-organ provenite de la animale sunt posibile, afirmă Wayne Hawthorne, chirurg și cercetător în domeniul transplanturilor la Universitatea din Sydney, Australia.
În prezent, transplanturile multi-organ sunt realizate folosind organe umane, însă lipsa acută a donatorilor determină echipele de cercetare să analizeze tot mai atent posibilitatea utilizării organelor provenite de la porci.
Bărbatul care a primit organele suferea de boală renală cronică severă și prezentase o hemoragie cerebrală înainte ca medicii să confirme decesul cerebral. Ficatul său era însă sănătos și a fost transplantat unei persoane aflate în viață, a precizat Xuyong Sun.
Organele au provenit de la un porc care avea șase modificări genetice. Trei gene umane au fost introduse pentru a reduce riscul apariției problemelor de coagulare a sângelui, iar alte trei gene ale porcului au fost eliminate pentru a preveni respingerea organelor.
La 19 ore după intervenție, ficatul de porc a început să producă bilă și a prezentat indicii că funcționează în mod normal, potrivit echipei medicale.
În același timp, nivelurile creatininei și ureei, care erau crescute din cauza afecțiunii renale, au revenit la valori normale după transplantul rinichilor, sugerând că și aceștia funcționau corespunzător.
Cu toate acestea, la 36 de ore după operație, medicii au observat primele semne de respingere a organelor de porc. De exemplu, celulele porcine din ficat și rinichi au început să fie înlocuite treptat de celule umane, ceea ce sugerează că sistemul imunitar al pacientului a identificat organele ca fiind străine.
De asemenea, au fost observate mici zone de moarte tisulară și formarea unor cheaguri în ficatul transplantat.
Autorii studiului au identificat și niveluri crescute ale unui tip de celule imunitare denumite S100A12+, implicate în procesele inflamatorii. Cercetătorii consideră că acestea ar putea fi vizate de tratamente medicamentoase pentru a reduce riscul respingerii pe termen lung.
Leonardo Riella consideră că transplanturile multi-organ provenite de la animale nu vor deveni o practică frecventă în viitorul apropiat, întrucât transplanturile cu organe umane sunt deja extrem de complexe și implică numeroase riscuri.
Totuși, procedura ar putea reprezenta o soluție pentru pacienții care suferă de insuficiență hepatică, afecțiune care poate fi însoțită și de probleme renale.
Xuyong Sun a declarat că echipa sa va continua astfel de proceduri pe persoane aflate în moarte clinică și pe maimuțe vii înainte de a realiza intervenții similare pe oameni în viață.
Totodată, cercetătorii trebuie să confirme că nu există riscul transmiterii unor virusuri sau bacterii de la organele de porc către oameni, un aspect esențial pentru dezvoltarea viitoare a xenotransplantării.
Sursa: Scientific American