Premierul Bolojan: România ar urma să aibă în acest an un deficit bugetar de 8,4% din PIB

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Pachetele fiscale adoptate vor avea un efect de 0,6 – 0,7% din PIB anul acesta, dar vor creşte la peste 2,5% din PIB anul viitor, a spus prim-ministrul într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Ilie Bolojan a menţionat că luni, la Bruxelles, a avut trei întâlniri importante: cu comisarul european pentru Economie şi productivitate, Valdis Dombrovskis, cu comisarul european pentru Apărare şi spaţiu, Andrius Kubilius, precum şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene Roxana Mînzatu.

„La întâlnirea cu comisarul pentru Economie au fost discutate aspectele care ţin de buget şi de fondurile europene, pe componenta de PNRR. În baza discuţiilor care au avut loc, în săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanţe şi cele ale Comisiei, am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 32 de miliarde de euro. Asta înseamnă ca efectele scontate ale pachetelor care au fost adoptate să fie anul acesta de aproximativ 0,6 – 0,7% din PIB. Asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele trei-patru luni de zile şi, prin anualizare, se diminuează foarte mult. Iar anul viitor efectele măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB”, a susţinut premierul.

Cherecheș anunță că s-a cumințit după ce a stat la închisoare: ”Am învățat multe din această poveste a închisorii”

Luni va fi spectacol la Cotroceni. Președintele ar vrea să lase presa să asiste la discuțiile cu liderii PSD, PNL și USR

El a adăugat că, în condiţiile în care România va respecta în acest an ţinta de deficit de 8,4%, anul viitor s-ar putea apropia de o ţintă de puţin peste 6% din PIB. În felul acesta, ţara noastră ar intra într-o „traiectorie normală”, în care cheltuielile primare să scadă în mod constant.

„Principala influenţă a acestei rectificări de buget şi a acestui deficit de 8,4% este creşterea costului legat de dobânzi. Iniţial s-a estimat un cost de puţin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă costul va depăşi 50 de miliarde. Aceasta este principala influenţă legată de componenta de deficit. Comisarul şi echipa Comisiei au înţeles măsurile care au fost luate de către România şi importanţa acestora, dar şi situaţia dificilă bugetară în care ne găsim. Nu puteam să considerăm că această înţelegere este un fapt împlinit, decât în condiţiile în care vom respecta disciplina bugetară, atât anul acesta, cât şi anul viitor. Vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor şi un stat mai eficient. Şi, de asemenea, să menţinem o stabilitate politică”, a precizat Bolojan.

Rectificarea de buget

La începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobe rectificarea de buget, a mai anunţat prim-ministrul Ilie Bolojan.

„În ceea ce priveşte activitatea Guvernului din aceste zile, un lucru important este rectificarea de buget. Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine şi cel mai târziu vineri dimineaţă va fi publicată în transparenţă decizională în vederea consultării. Ea se va încadra în liniile pe care le-am prezentat şi va fi detaliată de domnul ministru Nazare imediat ce va fi comunicată public, precizând unde sunt sumele cele mai importante care sunt alocate şi mişcările financiare care sunt asigurate în urma acestei rectificări. Asta ar însemna că la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marţi, Guvernul ar urma să fie convocat într-o şedinţă extraordinară şi să aprobăm rectificarea de buget, în aşa fel încât să asigurăm plăţile curente, să completăm sumele necesare pe asistenţă socială şi pe alte domenii, inclusiv o uşoară suplimentare pe componenta de investiţii”, a declarat Ilie Bolojan miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, această rectificare de buget este una destul de tensionată, având în vedere presiunea venită din zona investiţiilor.

„Am supracontractat sume importante pe proiectele din fonduri europene. Practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate, în loc de puţin peste 20 de miliarde de euro grant şi împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunţate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget, atât anul acesta, cât şi anul următor. Şi pentru ca anul următor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiţii, în principal pe supracontractările din PNRR, este nevoie să ne reducem chetuielile de funcţionare. Şi, practic, toţi banii care vor fi economisiţi suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli, printr-o mai bună eficienţă, vor fi alocaţi finalizării acestor proiecte de investiţii din PNRR”, a explicat Bolojan.