Premierul francez suspendă planul de pensii al lui Macron până la alegerile prezidențiale din 2028 înainte de moțiunile de cenzură care vor fi votate în această săptămână

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-o gură de oxigen binevenită pentru președintele francez aflat sub presiune, partidul de stânga, care deține echilibrul puterii într-un parlament profund divizat, a sugerat marți, că nu va susține niciuna dintre moțiunile de cenzură care vor fi votate la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit The Guardian.

După ce partidul de centru-dreapta Les Républicains (LR) a declarat că va susține guvernul, moțiunile de neîncredere depuse de Adunarea Națională (RN) de extremă dreapta și de Franța Neînfrântă (LFI) de stânga radicală, care urmează să fie votate joi, ar avea nevoie de sprijinul Partidului Socialist (PS) pentru a reuși.

Patru escroci au păcălit mai mulți șoferi din București prin metoda „falsul accident”. Un octogenar i-a prins în capcană, înscenându-le un flagrant

Propagandistul Vladimir Soloviov susține că în Germania au fost construite „lagăre de concentrare pentru ruși” și îi îndeamnă pe aceștia să plece din Occident – VIDEO

Ca răspuns la anunțul lui Lecornu de marți, liderul parlamentar al PS, Boris Vallaud, nu a spus în mod explicit că partidul nu va vota pentru răsturnarea lui Lecornu. Însă el a salutat o „victorie” și a spus că este „gata să parieze” pe o dezbatere suplimentară – deocamdată.

Un deputat PS, Laurent Baumel, a mers mai departe, declarând pentru BFM TV că partidul, care este el însuși divizat în ceea ce privește modul de gestionare a guvernului fragil, „nu va vota în favoarea” înlăturării acestuia și nici nu va depune propria moțiune de neîncredere deocamdată. El a adăugat că acest lucru nu înseamnă că nu va face acest lucru în viitor.

Lecornu, care a demisionat lunea trecută, dar a fost numit din nou în funcție de Macron vineri, se confruntă cu o luptă dificilă pentru a adopta un buget de austeritate pentru anul viitor într-un parlament francez profund divizat, în care niciun grup nu are majoritate.

Cu un total de 264 de deputați din RN, LFI, Verzi, Comuniști și UDR de extremă dreapta, care s-au angajat să voteze împotriva sa și 288 de voturi necesare pentru a răsturna guvernul, orice moțiune de neîncredere ar avea nevoie de sprijinul a cel puțin 24 de deputați PS pentru a reuși.

În aplauzele membrilor PS, Lecornu și-a făcut anunțul privind pensiile – o recunoaștere târzie de către Macron că înghețarea legii nepopulare, care a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a fost singura modalitate de a-l salva pe premierul său.

„Voi propune parlamentului, începând din această toamnă, să suspendăm reforma pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale. Creșterea vârstei de pensionare nu va avea loc până în ianuarie 2028”, le-a spus el deputaților adunați.

De asemenea, el a promis că nu va folosi articolul 49.3 pentru a ocoli un vot în parlament asupra vreunui proiect de lege și, în schimb, va supune toate proiectele de lege propuse de guvernul său spre dezbatere în adunarea națională. „Guvernul va face sugestii, noi vom dezbate, iar voi veți vota”, a spus el.

Reforma nepopulară a pensiilor, impusă fără vot, fusese considerată una dintre principalele moșteniri economice ale lui Macron. Noul ministru de Finanțe, Roland Lescure, a declarat săptămâna trecută că suspendarea acesteia va „costa miliarde” până în 2027.

Lecornu a declarat că suspendarea va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în anul următor și va aduce beneficii pentru 3,5 milioane de oameni. „Prin urmare, va trebui compensată financiar, inclusiv prin măsuri de austeritate”, a spus el.

El i-a îndemnat pe deputați să nu răstoarne guvernul, solicitând în schimb o dezbatere suplimentară. „Care parlamentari le vor spune concetățenilor lor că nu vor să discute despre buget? Nu este aceasta chiar inima funcției parlamentului?”, a întrebat el.

Lecornu a primit sprijinul lui Laurent Wauquiez, liderul partidului conservator LR din adunare, care a spus că partidul său „nu va fi printre cei care îi dau jos pe premieri. Franța are nevoie de un minim de stabilitate”.

Cu toate acestea, Mathilde Panot, lidera grupului parlamentar LFI din parlament, i-a spus lui Lecornu că poziția partidului său a rămas neschimbată, adăugând că „Nu vom participa la salvarea voastră”.

Jordan Bardella, de la partidul de extremă dreapta RN, și-a reiterat apelul pentru alegeri anticipate. „În adunarea națională, de la LR la PS, cercul prietenos al salvatorilor lui Emmanuel Macron ia cuvântul pe rând. Singurul numitor comun al acestei majorități absurde… este frica de alegeri și frica de popor”, a spus el.

Franța este prinsă în cea mai gravă criză politică din ultimele decenii de când Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, care au produs un parlament suspendat, împărțit în trei blocuri aproximativ egale: stânga, extrema dreaptă și aliații centriști ai președintelui.

Premierul și-a îndemnat noul cabinet să facă tot posibilul pentru a ajuta țara să iasă din impas și să adopte un buget de austeritate până la sfârșitul anului. Macron a avertizat că orice vot de răsturnare a cabinetului ar forța alegeri parlamentare anticipate.

Cei doi predecesori imediați ai lui Lecornu, Michel Barnier și François Bayrou, au fost demiși din cauza planurilor de reducere a cheltuielilor publice. Măsurile propuse de Lecornu includ o „contribuție excepțională” din partea marilor companii și a celor cu cele mai mari averi ale Franței.

Raportul datorie-PIB al Franței este aproape dublu față de limita de 60% stabilită conform normelor UE. Deficitul țării a atins 5,8% din PIB anul trecut, aproape dublu față de obiectivul oficial al UE.

În proiectul de buget aprobat de cabinetul său marți, deficitul public al Franței va fi redus la 4,7% din PIB, a declarat Lecornu, precizând că acesta trebuie să rămână sub 5%.