Premierul Frantei, Elisabeth Borne, a demisionat

Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a demisionat, luni, in vreme ce presedintele Emmanuel Macron incearca sa dea un nou impuls celui de-al doilea mandat al sau inaintea alegerilor pentru Parlamentul European si a Jocurilor Olimpice de la Paris din aceasta vara, potrivit Reuters.

Macron nu a numit inca succesorul.

Schimbarea premierului vine dupa un an afectat de crize politice declansate de reformele contestate ale sistemului de pensii si legile imigratiei si cu doar cinci luni inainte de alegerile pentru Parlamentul European, euroscepticii fiind asteptati sa obtina victorii record intr-un moment de nemultumire publica larg raspandita fata de cresterea costului vietii si de esecul guvernelor europene de a reduce fluxurile de migratie.

In Franta, sondajele de opinie arata ca partidul lui Macron este dupa cel al liderului de extrema dreapta Marine Le Pen cu aproximativ opt pana la zece puncte inainte de votul din iunie.

Speculatiile privind o remaniere guvernamentala s-au raspandit in saptamanile de cand adoptarea noii legi a imigratiei a scos la iveala disensiuni profunde in majoritatea centrista a lui Macron. Macron insusi a promis o noua initiativa politica.

Printre potentialii candidati pentru a o inlocui pe Borne se numara ministrul educatiei, Gabriel Attal, in varsta de 34 de ani, si ministrul apararii, Sebastien Lecornu, in varsta de 37 de ani, oricare dintre ei putand deveni cel mai tanar prim-ministru al Frantei. Ministrul de finante Bruno Le Maire si fostul ministru al agriculturii Julien Denormandie au fost, de asemenea, mentionati de experti ca optiuni posibile.

Schimbarea premierului nu va duce neaparat la o schimbare a orientarii politice, ci va semnala mai degraba dorinta de a trece de reformele pensiilor si de imigrare si de a se concentra pe noi prioritati.

Borne a devenit prim-ministru in mai 2022. In varsta de 62 de ani, a fost doar a doua femeie care a ocupat acest post.

Macron si guvernul sau, condus de Borne, s-au straduit sa faca fata unui parlament mai turbulent pentru a reusi sa adopte legi de cand si-au pierdut majoritatea absoluta la scurt timp dupa realegerea lui Macron in 2022.

Consilierii presedintelui francez spun ca el a reusit sa treaca de cele mai dificile parti ale manifestului sau economic in primul an si jumatate din cel de-al doilea mandat, in ciuda lipsei unei majoritati absolute, si ca reformele viitoare, in domeniul educatiei si eutanasiei de exemplu, vor fi mai consensuale. Dar decizia lui Macron de a folosi puterile executive anul trecut pentru a promulga o crestere contestata a varstei de pensionare la 64 de ani a declansat saptamani de proteste violente.

Remanierea ar putea intensifica si cursa in tabara lui Macron pentru a-l succeda la urmatoarele alegeri prezidentiale din 2027, fostul prim-ministru Edouard Philippe, ministrul de Interne Gerard Darmanin si Le Maire fiind vazuti ca potentiali candidati.