Lovitură pentru Moscova. Premierul Péter Magyar contestă proiectul privind extinderea centralei nucleare de la Paks, convenit de Viktor Orbán cu Rusia: „Nu văd că rușii au respectat contractul”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Declarațiile vin într-un moment în care nivelul Dunării a coborât la valori record, afectând producția centralei existente, în timp ce compania rusă Rosatom susține că lucrările la cele două noi reactoare continuă conform planului.

Magyar contestă ritmul lucrărilor și sistemul de răcire

Péter Magyar a criticat joi proiectul Paks II, susținând că autoritățile ungare au acceptat construirea unor reactoare dependente de un sistem de răcire care este vulnerabil la condițiile de mediu.

Un gest banal poate transforma căștile într-un mijloc de transmitere a bacteriilor

Noua relație dintre Xi Jinping și Modi. Disputele de frontieră continuă să apese asupra relațiilor

„Aceste planuri au fost acceptate în ciuda faptului că centralele nucleare care nu funcționează cu un sistem de răcire în circuit închis și sunt atât de expuse mediului nu mai sunt construite nicăieri în lume”, a declarat premierul, potrivit POLITICO.

Problema sistemului de răcire a devenit deosebit de relevantă în această vară, după săptămâni de temperaturi extreme și secetă. Nivelul Dunării a scăzut la valori record, iar producția centralei Paks a fost redusă la puțin peste 10% din capacitatea obișnuită. Centrala furnizează în mod normal aproximativ o treime din energia electrică a Ungariei.

În paralel, Rosatom susține că proiectul de extindere continuă. Directorul general al companiei ruse, Alexei Lihacev, a afirmat că lucrările la cele două noi reactoare, Unitățile 5 și 6, se desfășoară conform programului.

Potrivit acestuia, pregătirile pentru fundația Unității 5 sunt finalizate în proporție de peste 80%, lucrările la Unitatea 6 avansează, iar componentele reactoarelor sunt deja fabricate.

Lihacev a declarat că Rosatom este pregătită pentru dialog cu noul guvern ungar și a susținut că societatea nu a primit până în prezent întrebări din partea autorităților de la Budapesta.

Magyar a contestat însă această evaluare câteva ore mai târziu. El a afirmat că, potrivit contractului inițial, Paks II trebuia să fie operațional încă din 2024. În schimb, Ungaria ar fi cheltuit aproximativ 1.000 de miliarde de forinți, echivalentul a circa 2,8 miliarde de euro, pentru un amplasament pe care premierul l-a descris drept unul cu depozite și „două gropi mari de beton”.

„Nu văd cu adevărat că rușii au respectat contractul”, a declarat Magyar.

Guvernul ungar efectuează în prezent o analiză completă a proiectului, care include atât finanțarea, cât și soluțiile tehnice privind răcirea reactoarelor.

Un proiect emblematic al relației Orbán-Moscova

Paks II reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte energetice convenite de fostul premier Viktor Orbán cu Moscova. Acordul a fost semnat în 2014, în timpul unei vizite a lui Orbán la Moscova, și prevedea construirea a două reactoare nucleare de către compania rusă Rosatom.

Proiectul beneficia de finanțare rusească de până la 10 miliarde de euro. Orbán a descris ulterior înțelegerea drept „afacerea secolului”.

Relațiile energetice strânse dintre Budapesta și Moscova au continuat și după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În martie 2026, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a recunoscut că discutase cu oficiali ruși despre sancțiunile europene, după apariția unor convorbiri telefonice în care vorbea despre faptul că o bancă asociată proiectului Paks fusese menținută în afara unei liste de sancțiuni.

Schimbarea politică de la Budapesta modifică însă perspectiva asupra proiectului. Péter Magyar l-a înlăturat pe Viktor Orbán de la putere în urma schimbării guvernului din aprilie, iar noua administrație reevaluează acum unul dintre principalele acorduri energetice ale fostului premier cu Rusia.

În același timp, scăderea dramatică a nivelului Dunării pune presiune asupra centralelor nucleare care utilizează apa fluviului pentru răcire. În România, situația a avut consecințe similare: reactorul de la Cernavodă a fost oprit după ce nivelul Dunării a coborât prea mult pentru alimentarea în condiții normale a sistemelor de răcire.