Rezultatul marchează sfârșitul celor 16 ani de guvernare a lui Orbán, principalul aliat al Kremlinului în Uniunea Europeană.
Ziarul Kommersant a calificat rezultatul drept „dureros și clar”, prezentând procentele preliminare și noua majoritate parlamentară obținută de Tisza fără comentarii alarmiste sau analiză profundă a consecințelor. Publicația s-a limitat la fapte, consemnând recunoașterea rapidă a înfrângerii de către liderul Fidesz.
Vedomosti a mers ceva mai departe, descriind tabăra lui Péter Magyar ca fiind formată din „euro-optimiști” și subliniind ambiția partidului Tisza de a obține nu doar majoritatea absolută, ci și supermajoritatea constituțională de două treimi.
Gazeta.ru a schimbat rapid focusul de la înfrângere către implicațiile pentru Rusia. Citându-l pe analistul influent Fiodor Lukianov, publicația a transmis mesajul liniștitor că pentru Moscova „nimic major nu se va schimba”. Lukianov a argumentat că, deși noua putere de la Budapesta va ajusta probabil retorica, legăturile pragmatice economice și energetice cu Rusia vor persista.
Agenția oficială TASS a publicat o analiză mai amplă, bazată pe declarațiile politologului german Aleksandr Rahr, frecvent citat în media rusă. Potrivit lui Rahr, înfrângerea lui Orbán înseamnă că Europa „se vede din nou în șa” și ar putea accelera sprijinul pentru Ucraina, inclusiv livrările de arme și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Varianta unei soluții pașnice și diplomatice pentru conflictul ucrainean, promovată insistent de Budapesta sub Orbán, „trece în trecut”, apreciază analistul. Ungaria riscă să renunțe la veto-urile care blocau deciziile UE, devenind un susținător mai fidel al liniei bruxelleze.
Rahr a mai subliniat că, în acest nou context, premierul slovac Robert Fico ar rămâne practic singurul lider european important care se opune ferm politicii actuale a Uniunii Europene în dosarul ucrainean.
Până luni dimineață, Kremlinul nu a emis o reacție oficială separată și actualizată la rezultatele finale ale scrutinului. Cu doar câteva zile înainte de vot, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov acuzase „multe forțe din Europa și din Bruxelles” că lucrează activ împotriva realegerii lui Orbán, favorizând opoziția. Peskov l-a descris pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”, care apără interesele naționale ale Ungariei.
Pe același registru, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, vorbise despre o presupusă „ingerință occidentală” masivă în campania electorală din Ungaria, reluând acuzațiile promovate de Fidesz privind presiuni externe.
Surse apropiate Kremlinului, citate înainte de alegeri de publicații ruse, anticipau deja posibilitatea unei înfrângeri și pregăteau o linie de comunicare care să prezinte eventualul eșec ca pe o „revoluție colorată” orchestrată de UE și Bruxelles.
După scrutin, accentul în media de stat pare să se mute pe minimalizarea impactului: schimbarea de la Budapesta nu va afecta fundamental relațiile bilaterale, livrările de energie sau pragmatismul economic.
Analiștii ruși subliniază că, deși pierderea unui aliat vocal ca Orbán este un recul, Ungaria sub noua conducere va rămâne dependentă de resurse energetice rusești și va acționa probabil pragmatic, evitând o ruptură totală.