China se află într-un moment de transformare profundă a armatei sale, sub conducerea președintelui Xi Jinping, ale cărui epurări în rândul ofițerilor de rang înalt au scos la iveală corupție extinsă și au ridicat îndoieli asupra capacității armatei de a gestiona în mod eficient arsenalul nuclear în expansiune.
Aceste evenimente coincid cu reforme militare majore desfășurate simultan și în Statele Unite, unde președintele Trump și secretarul său al apărării, Pete Hegseth, au schimbat sau marginalizat zeci de generali și amirali în ultimele luni, scrie Business Standard.
În China, însă, epurările lui Xi au fost mult mai adânci, vizând în mod special Forțele Rachetelor, ramura care gestionează majoritatea armelor nucleare. Generali de rang înalt au fost demişi, arestați sau anchetați pentru corupție, iar contractorii de apărare au fost suspendați și investigați. Oficialii citați de presa internațională susțin că Xi vede corupția ca pe o amenințare directă la adresa loialității armatei față de partid și, implicit, față de conducerea sa.
Specialiștii avertizează că aceste epurări ridică întrebări serioase privind pregătirea militară a Chinei, mai ales într-un context regional tensionat, în care Taiwanul și competiția cu SUA reprezintă priorități strategice. Forța Rachetelor, responsabilă pentru arsenalul nuclear, a fost afectată de fraude și malversațiuni în construcții și în achiziții, ceea ce poate pune în pericol eficiența sa în eventuale conflicte.
Totuși, modernizarea militară continuă rapid: parade recente au prezentat drone avansate, submarine autonome, rachete hipersonice și ICBM-uri, indicând că China intenționează să-și dubleze arsenalul nuclear până în 2030. Experții subliniază că, în ciuda epurărilor, armata chineză dispune de un număr considerabil de ofițeri superiori, dar că obsesia lui Xi pentru controlul politic poate afecta concentrarea asupra obiectivelor militare esențiale.