Evoluția inflației în România în cursul anului 2026 va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de impactul acestuia asupra piețelor energetice globale, avertizează economistul Daniel Dăianu, președintele Consiliul Fiscal.
Potrivit acestuia, România ar putea încheia anul cu o inflație mai mică decât cea din 2025, ceea ce ar indica o continuare a procesului de dezinflație. Totuși, ritmul acestei scăderi ar putea fi afectat semnificativ de evoluțiile geopolitice și de durata războiului din regiune.
„Anul 2026 se va termina cu o inflație mai mică decât cea de anul trecut. Deci vom avea un proces de dezinflație. Cum va evolua dezinflația depinde însă de mersul acestui război”, a explicat Dăianu pentru Observator News.
Economistul a subliniat că deciziile strategice ale United States și coordonarea măsurilor la nivelul European Union vor avea un rol important în stabilizarea piețelor energetice. În opinia sa, eforturile comune pentru controlul prețurilor la energie ar putea limita presiunile inflaționiste.
Dacă însă conflictul se va prelungi, situația economică ar putea deveni mai complicată. În acest scenariu, dezinflația în România ar putea avansa mai lent, iar unele economii europene ar putea resimți noi episoade de creștere a prețurilor.
În aceste condiții, băncile centrale ar putea amâna planurile de relaxare a politicii monetare. Inițial, economiștii anticipau că spre finalul anului 2026 ar putea avea loc reduceri ale dobânzilor de politică monetară, însă incertitudinile generate de conflict ar putea schimba aceste perspective.
Potrivit lui Dăianu, economia României traversează deja o perioadă dificilă, marcată de inflație ridicată, deficit bugetar mare și încetinirea creșterii economice. În plus, consumul populației a fost afectat de scăderea puterii de cumpărare.
„Deficit bugetar mare, inflație încă ridicată și o încetinire economică – acestea sunt realitățile cu care ne confruntăm”, a explicat economistul.
În ultimii ani, investițiile au reprezentat unul dintre principalele motoare ale economiei românești, contribuind la menținerea unei evoluții pozitive în pofida dificultăților. Cu toate acestea, dacă tensiunile geopolitice vor continua, capacitatea economiei de a rezista ar putea fi pusă la încercare.
Dăianu atrage atenția că România a intrat deja într-o recesiune tehnică, iar evoluția viitoare depinde de modul în care autoritățile vor gestiona contextul economic și financiar.
În opinia sa, unul dintre cele mai importante elemente pentru evitarea unei recesiuni severe este utilizarea eficientă a fondurilor europene. Absorbția acestor resurse ar putea oferi economiei românești sprijinul necesar pentru a menține investițiile și pentru a limita efectele negative ale încetinirii economice.