Presedintia spaniola vrea sa supuna la vot aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen la Consiliul JAI din decembrie: „Austria se opune in continuare, dar incercam sa mergem inainte”
Aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea fi supusa unui nou vot la inceputul lunii decembrie, relateaza Euronews.
Aceasta este cel putin intentia Spaniei, tara care detine in prezent presedintia rotativa semestriala a Consiliului UE si care stabileste agenda politica.
Acceptarea de noi membri in Spatiul Schengen, unde controalele la frontiere au fost eliminate, necesita aprobarea unanima a Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI), care reuneste ministrii de interne din cele 27 de state membre.
Ultima reuniune JAI sub auspiciile presedintiei spaniole este programata sa aiba loc pe 5 si 6 decembrie.
„Speram ca in timpul ultimului Consiliu (JAI) al presedintiei spaniole din decembrie acest lucru va deveni realitate”, a declarat joi dimineata Fernando Grande-Marlaska, ministrul de interne spaniol in exercitiu, mentionand ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen este o „prioritate” a presedintiei spaniole.
„Sunt sigur ca va fi posibil. Vom face (tot ce ne sta in putinta) pentru ca in decembrie sa obtinem un acord. Lucram foarte mult la acest lucru”, a adaugat Grande-Marlaska.
Romaniei si Bulgariei li s-a refuzat de mult timp intrarea in spatiul Schengen, una dintre cele mai tangibile realizari ale integrarii europene. Zona fara pasapoarte cuprinde 27 de tari, inclusiv 23 de state membre ale UE, si peste 423 de milioane de cetateni.
Comisia Europeana, care examineaza noile cereri, a declarat inca din 2011 ca atat Romania, cat si Bulgaria au indeplinit toate criteriile de aderare la Schengen, cum ar fi schimbul de informatii de securitate, cooperarea politieneasca si gestionarea frontierelor.
Presedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat un nou apel la aderare in timpul discursului sau anual privind starea Uniunii Europene din septembrie. „Ei au dovedit-o: Bulgaria si Romania fac parte din spatiul nostru Schengen. Asa ca haideti sa le aducem in sfarsit alaturi de noi – fara nicio alta amanare”, a declarat von der Leyen.
Dar Austria se opune. Viena spune ca numarul ridicat de treceri ilegale la frontierele externe ale UE, estimat la aproximativ 232.350 in primele opt luni ale anului 2023, este un argument suficient de puternic pentru a intarzia continuarea extinderii Schengen.
Un numar tot mai mare de state membre, precum Austria, Germania, Polonia si Republica Ceha, au introdus controale temporare la frontiere pentru a stopa fluxul de solicitanti de azil care sosesc in statele de granita si se deplaseaza ulterior spre nord.
„Pozitia noastra este ca sistemul Schengen in ansamblu nu functioneaza, prin urmare, nu suntem deschisi la extinderea acestuia”, a declarat in august ministrul austriac de interne Gerhard Karner.
Pozitia Austriei a fost contestata frontal de Romania si Bulgaria, care sustin ca teritoriile lor nu fac parte nici din ruta Balcanilor de Vest, nici din cea a Mediteranei Centrale, cele care inregistreaza cele mai multe miscari de migranti.
Cu toate acestea, datorita regulilor de vot in unanimitate, Austria a reusit sa blocheze de una singura acest proces.
In timpul unui vot dramatic din decembrie anul trecut, Austria a respins ambitiile Romaniei, declansand o reactie furibunda din partea presedintelui Klaus Iohannis. Austria, impreuna cu Olanda, s-a opus, de asemenea, candidaturii Bulgariei.
A adaugat gaz pe foc faptul ca, in timpul aceluiasi vot, Croatia a fost acceptata ca al 27-lea membru al Schengen.
De atunci, toti ochii au fost atintiti asupra Vienei in asteptarea unui semn de schimbare. Rabdarea, insa, este pe sfarsite: Romania a amenintat chiar ca va aduce Austria in fata Curtii Europene de Justitie pentru a contesta veto-ul recurent.
„Lucram cu Austria, lucram cu toate cele 27 de state membre si cred ca la final vom avea succes”, a declarat Grande-Marlaska joi dimineata.
Intrebat daca Austria opune in continuare rezistenta, Grande-Marlaska a spus: „Da, dar incercam sa mergem inainte”.
