Președinții curților de apel cer explicații după presupusa întâlnire Bolojan-Tănăsescu: „Lipsa de transparență este profund inadecvată”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Președinții curților de apel avertizează că, indiferent de conținutul unei asemenea discuții, lipsa de transparență poate afecta aparența de independență și imparțialitate a Curții Constituționale.

„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, afirmă aceștia.

Un gest banal poate transforma căștile într-un mijloc de transmitere a bacteriilor

Noua relație dintre Xi Jinping și Modi. Disputele de frontieră continuă să apese asupra relațiilor

Magistrații cer să se spună dacă întâlnirea a avut loc și ce s-a discutat

Președinții curților de apel arată că problema este cu atât mai sensibilă cu cât Guvernul și partidele politice au interese instituționale în cauze care se află pe rolul Curții Constituționale.

„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, se arată în comunicat.

Magistrații subliniază că independența unei instanțe nu înseamnă numai absența unor presiuni reale.

„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime”, afirmă aceștia.

În această logică, transparența este considerată „o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție”.

Președinții curților de apel: aceleași reguli trebuie să se aplice și CCR

Mesajul are o semnificație aparte deoarece vine din partea conducerilor instanțelor judecătorești și vizează Curtea Constituțională, instituție care nu face parte din puterea judecătorească, dar ale cărei decizii sunt obligatorii pentru instanțe.

Președinții curților de apel susțin că standardele privind independența, imparțialitatea și transparența trebuie aplicate cu aceeași exigență și jurisdicției constituționale.

Ei avertizează că lipsa explicațiilor „este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții”.

Este invocată o hotărâre CEDO exact despre întâlnirile judecătorilor constituționali cu politicieni

Pentru a-și susține poziția, președinții curților de apel invocă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2024 în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei.

Cazul privea refuzul autorităților poloneze de a permite unui ONG accesul la agendele de întâlniri ale unor judecători ai Curții Constituționale și la registrul vizitatorilor instituției.

Contextul era unul asemănător din perspectiva problemei de principiu: existau suspiciuni că judecătorii constituționali se întâlniseră cu un politician care avea un interes într-o cauză examinată de Curte.

CEDO a stabilit că informațiile solicitate erau de interes public și că refuzul accesului a încălcat libertatea de exprimare garantată de articolul 10 al Convenției. Curtea a subliniat relevanța publică a informațiilor privind agendele întâlnirilor judecătorilor constituționali într-un context în care imparțialitatea Curții era pusă în discuție.

Precedentul Simina Tănăsescu din 2018

Președinții curților de apel readuc în atenție și un episod din 2018 care o privește chiar pe actuala președintă a CCR.

La acea vreme, Simina Tănăsescu era consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul constituțional Petre Lăzăroiu.

Lăzăroiu a declarat ulterior că întâlnirea fusese solicitată de Tănăsescu și că aceasta îi vorbise despre o cerere adresată președintelui României privind încetarea mandatului său de judecător constituțional. Magistratul a precizat însă explicit că nu considera că Simina Tănăsescu exercitase presiuni asupra sa.

Administrația Prezidențială a susținut atunci că fusese vorba despre o „discuție tehnică” și a negat orice tentativă de presiune.

Controversa a fost însă suficient de puternică pentru ca Simina Tănăsescu să demisioneze la 20 iunie 2018 din funcția de consilier prezidențial.

Formula folosită atunci de Cotroceni este acum întoarsă de președinții curților de apel chiar în discuția despre actuala președintă CCR.

Administrația Prezidențială afirma în 2018 că, deși nu existaseră presiuni, era „inadmisibil” ca în opinia publică să existe suspiciunea unei posibile imixtiuni în activitatea Curții Constituționale.

„Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, transmit acum președinții curților de apel.

Cer trei explicații concrete

Magistrații solicită clarificarea a trei elemente principale: dacă întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a avut într-adevăr loc și în ce cadru, de ce a fost utilizat biroul președintelui Senatului și care au fost scopul și temele discuției.

„Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în comunicat.

CCR a respins speculațiile, dar nu a spus dacă întâlnirea a existat

Curtea Constituțională a reacționat sâmbătă la controversă, anunțând că Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Comunicatul nu a precizat însă dacă întâlnirea cu Ilie Bolojan a avut sau nu loc și nu a oferit explicații despre presupusa utilizare a biroului președintelui Senatului.

Tocmai această lipsă de clarificare este acum criticată de președinții curților de apel.

Controversa izbucnește înaintea unei ședințe importante a CCR

Momentul presupusei întrevederi a alimentat disputa deoarece Curtea Constituțională urmează să examineze luni sesizările privind legea integrității, contestată atât de parlamentari PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan.

În dezbaterea politică se află inclusiv prevederi introduse prin amendamente susținute de PSD și AUR, între care una referitoare la aleșii locali cu decizii definitive de incompatibilitate, cu potențiale consecințe asupra situației liderului USR și primarului Timișoarei, Dominic Fritz, precum și prevederi referitoare la declarațiile de avere ale partenerilor demnitarilor.

Până în prezent nu există o confirmare că aceste dosare sau alte cauze ale CCR ar fi fost discutate la presupusa întrevedere dintre Bolojan și Tănăsescu.

PACE – Întâi România a anunțat însă că va solicita luni înființarea unei comisii de anchetă a Senatului, care să verifice inclusiv evidențele de acces în Parlament, eventualele imagini ale camerelor de supraveghere, persoanele care au organizat întâlnirea și eventualele comunicări dintre Guvern, Parlament și CCR.

Președinții curților de apel se limitează la solicitarea de transparență, subliniind că problema centrală este protejarea încrederii în instituția care decide asupra constituționalității legilor.

„Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții”, transmit aceștia. „Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.”