Luni, 2 martie, se împlinesc 34 de ani de la declanșarea Războiului din Transnistria, un conflict purtat între autoritățile atunci proaspăt-independentei Republici Moldova și milițiile transnistrene susținute de forțe ale Armatei Ruse. Armistițiul încheiat în 1992 a transformat războiul într-un conflict înghețat, rezultând în Republica Moldovenească a Transnistriei, un stat separatist nerecunoscut internațional, care se prezintă drept independent de Moldova.
În Chișinău a avut loc „Marșul Memoriei”, care a reunit câteva sute de participanți, dintre care, bineînțeles, un număr însemnat de veterani.
„Și când ne-au trezit noaptea și ne-au dus [la bătălie], eram speriat, nu știam ce-i. E o zi pentru memoria eroilor care au căzut. Băieți care au dreptul de așa sărbătoare.” a declarat unul dintre veterani pentru TV8 MD.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost prezentă la marș, alături de Prim-Ministrul Alexandru Munteanu și de șeful legislativului, Igor Grosu. Aceasta a susținut un discurs în timpul evenimentului, transmite NewsMaker.md .
„Este o zi în care ne amintim nu doar faptele celor care au luptat, ci mai ales sacrificiul pe care l-au făcut. Pentru că libertatea a venit cu un preț greu. Pentru ea, sute de oameni și-au dat viața, alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și liniștea celor dragi în pericol. În spatele fiecărui nume gravat pe o cruce stă o viață întreruptă prea devreme. În spatele fiecărui veteran stă o poveste de curaj, de dăruire pentru pământul moștenit de la înaintașii noștri” a declarat Maia Sandu.
Lidera de la Chișinău a mai făcut o trimitere la conflictul actual din Ucraina, referindu-se la istoria agresiunilor ruse față de statele din regiune.
„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: în război, agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că ambele părți sunt vinovate înseamnă a falsifica adevărul. Neutralitatea morală în fața agresiunii înseamnă nu doar lașitate, ci și minciună. Iar solidaritatea între popoarele care au cunoscut agresiunea este o datorie.”
Pe fondul reformelor ultimului lider sovietic, Mihail Sergheievici Gorbaciov, în Republica Sovietică Socialistă Moldova s-a format o mișcare pro-democrație, reunită în jurul Frontului Popular Moldovenesc (înființat în mai 1989). Conceput ca o formațiune menită să ofere o alternativă la Partidul Comunist, acesta a adoptat doleanțe naționale: revenirea la alfabetul latin și primarea limbii române în fața rusei.
Pentru a controla impulsurile naționaliste, autoritățile sovietice au creat, în 11 august 1989, o organizație de opoziție – Consiliul Unit al Colectivelor de Muncă (OSTK). Aceasta și-a găsit sprijinul în Transnistria, regiune autonomă din estul RSSM, dominată de ruși și ucraineni.
Citește mai mult pe presshub.ro.