Presshub: Avertismentul dur al fostei judecătoare Daniela Panioglu: „Procesul de bolșevizare a justiției a început cu anul 2017 și nu a fost deranjat nici de parchete, nici de presă, nici de serviciile de informații”

Fosta judecătoare Daniela Panioglu a acordat un interviu, în scris, publicației Presshub, interviu în care explică situația actuală a sistemului judiciar, vorbește despre bolșevizarea acestuia, despre modul în care dosare celebre se prescriu cu complicitatea șefilor instanțelor. Panioglu face un apel la procurori să ancheteze corupția din interiorul magistraturii și explică de ce avem așa multe achitări în dosare de corupție, pe motiv că „fapta nu există”: pentru că inculpații nu mai plătesc prejudiciile și confiscarea specială nu se mai aplică.

PressHub: Este sistemul de justiție într-o fundătură?

Daniela Panioglu: În prezent, justiția se află în cea mai gravă situație de după 1989, mai mult se află într-o perioadă similară anilor ‘50, când se practicau mascarada judiciară, epurarea profesioniștilor, represiunea, abuzul sistematic, toate în spatele lozincilor mincinoase. În justiție, se poate observa cel mai bine întoarcerea la mentalitatea comunistă, iar acapararea justiției de către un sistem corupt și totalitar trage în jos toată societatea noastră.

Justiția din Honduras solicită Interpolului arestarea fostului președinte Hernández, grațiat de Donald Trump deși fusese condamnat pentru trafic de droguri

Un american susține că ar fi fost răpit de extratereștri pentru experimente sexuale: „Dacă am copii hibrizi, sper să nu fie spălați pe creier, ci să vină să-și caute tatăl biologic”

Procesul de bolșevizare a justiției a început cu anul 2017 și a decurs nestingherit, pentru că nu a fost deranjat nici de parchete, nici de presă, nici de serviciile de informații, instituții cu rol important împotriva corupției. Prin urmare, zilnic, în timp ce fiecare cetățean al acestei țări era ocupat cu problemele sale personale și profesionale, rețeaua de corupție din interiorul sistemului judiciar progresa minuțios, prin plasarea oamenilor săi de încredere în funcții de decizie.

Judecătorii și-au văzut de dosare, cu ședințele de judecată supraîncărcate, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii lucra, meticulous, la numirea în funcții de conducere ori la promovarea de judecători obedienți și anonimi, aduși de nu știu unde, mediocri profesional. În acest mod sistematic, s-a țesut, de-a lungul timpului, o rețea piramidală puternică, care a ajuns să acapareze și să sufoce actul curat de justiție.

Judecătorii au început să fie mutați, cu mare viteză și în mod frecvent, din completele de judecată și, chiar, din secții, precum pionii pe o tablă de șah, funcție de interese obscure, ajungându-se la cea mai mare mobilitate a magistraturii, și, odată cu această mișcare nefirească și fără precedent, au fost deposedați de independență, devenind captivi ai unui sistem corupt, manevrat de instituția care a fost concepută să le apere independența.

Parchetele, serviciile de informații, presa au tăcut, în forma complicității. Și, astfel, am ajuns în situația de astăzi, când corupția din sistemul judiciar a atins un nivel absolut insuportabil, cu efecte dramatice asupra populației. Pentru că, întotdeauna, victima unui sistem corupt sunt oamenii cinstiți, lipsiți de orice apărare în fața abuzului și infracționalității. S-a ajuns, astfel, la exonerarea de răspundere penală, în masă, a inculpaților și, chiar, a condamnaților, care fie se aflau în executarea pedepselor închisorii, fie se sustrăgeau de la executare. Sistemul corupt din justiție a început să-și arate roadele.

S-au găsit soluții pentru fiecare caz în parte: achitarea, prin interpretarea, cu rea-credință, a probelor, în cauzele în care termenul de prescripție a răspunderii penale nu se împlinea curând, ori constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale, iar, în cazul condamnărilor definitive, forțarea căilor extraordinare de atac, cu efectul achitării, prin aceeași manieră de interpretare a probatoriului, ori cu efectul reducerii cuantumului pedepsei închisorii sau constatarea celebrei prescripții a răspunderii penale. Există o întreagă listă de astfel de cauze, mare parte privind marea corupție ori infracțiuni comise de interlopi, categorii de infractori protejate de sistemul judiciar actual, iar o mică parte a presei are meritul de a fi urmărit evoluția acestor cauze în instanțele de judecată și de a fi informat, în mod corect, populația, într-un context general de inducere în eroare a cetățenilor practicată de instituțiile judiciare și de mare parte a presei proinfracționale, care a sărbătorit orice punere în libertate și restituire a prejudiciului material ori a bunurilor confiscate către inculpați și condamnați și, bănuiesc, cu aceeași bucurie va reacționa la acordarea către aceștia de despăgubiri, din banul public.

Recent, printr-o hotărâre judecătorească emisă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a recunoscut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, judecătorul poate fi autorul infracțiunii de abuz în serviciu, astfel că procurorii care au competența specială cu privire la infracțiunile comise de magistrați au obligația profesională de a verifica toate aceste hotărâri judecătorești îndoielnice, prin care legea a fost, pur și simplu, călcată în picioare, în mod fățiș. Procurorii nu trebuie decât să-și îndeplinească obligațiile profesionale.

Această pasivitate a procurorilor nu numai că a permis ca fenomenul corupției din sistemul judiciar să atingă nivelul cel mai ridicat și să captureze actul de justiție, dar poate constitui un act de complicitate. Procurorul se poate sesiza, din oficiu, citind presa, de exemplu. Parchetul cu competență în infracținile comise de magistrați nu numai că nu a procedat în a se sesiza din oficiu, dar este, la rândul său, autorul unor soluții îndoielnice de clasare.

Citește mai mult pe presshub.ro.