Presshub: Cupru chinezesc, apă românească: 28 de ONG-uri cer Bucureștiului să nu lase Dunărea de izbeliște

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Cele 28 de ONG-uri atrag atenția asupra impactului transfrontalier pe care noul complex, de proporții uriașe, l-ar avea asupra României, dacă va fi vreodată construit. Proiectul se află în apropierea confluenței Timok–Dunăre, acolo unde se întâlnesc granițele Serbiei, Bulgariei și României, la câțiva kilometri de comuna românească Gruia — aproape exact la granița dintre județele Mehedinți și Dolj, primele expuse, urmate în aval de Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța și Tulcea (inclusiv Delta Dunării).

ONG-urile invocă Convenția de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și, în special, Protocolul din 2003 privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul de la Kiev). Acesta din urmă extinde logica consultării transfrontaliere de la proiecte individuale la planuri și programe. Articolul 10 din Protocolul de la Kiev obligă partea de origine, atunci când implementarea unui plan sau program este susceptibilă să aibă efecte transfrontaliere semnificative asupra mediului, să notifice partea potențial afectată cât mai devreme posibil și să îi ofere posibilitatea unor consultări — inclusiv să pună la dispoziția publicului acesteia planul și raportul de mediu, în limba proprie, iar comentariile să fie transmise înapoi prin autoritățile părții afectate. Atât România, cât și Serbia sunt părți la Convenția de la Espoo.

Italia prelungește cu încă 15 zile controalele asupra călătorilor veniți din Spania din cauza crizei de la Ceuta

Cafeaua de zi cu zi ar putea influența felul în care ne menținem greutatea

La începutul acestei veri, un concept inițial al planului a fost prezentat publicului. Acesta a strâns semnăturile a 2.000 de locuitori din Zaječar împotriva proiectului, în aproximativ 3 ore, și aproximativ 300 de obiecții scrise. Planul acoperă o suprafață industrială de 126 km² pe teritoriul municipalităților Bor și Zaječar din Serbia. El prevede dezvoltarea minei subterane Čukaru Peki, a unei noi mine mixte de suprafață și subterane de cupru și aur la Malka Golaja, cu o suprafață estimată la peste 1.000 de hectare, a unei facilități de depozitare a sterilului de flotație de aproximativ 1.900 de hectare în valea râului Kriveljska, precum și a unui nou complex metalurgic, ce urmează să fie construit în afara nucleului urban al orașului Bor, destinat procesării concentratului provenit de la Čukaru Peki, Malka Golaja și de la operațiunile existente ale companiei Serbia Zijin Copper, împreună cu instalațiile aferente de producție a acidului sulfuric și de tratare a gazelor. Planul include și construcția unei topitorii, cu o capacitate proiectată de până la 400.000 de tone pe an.

Planul este finanțat de Serbia Zijin Mining d.o.o., filială a grupului chinez Zijin Mining — al doilea cel mai mare producător de cupru din Europa — care își propune să își extindă capacitatea de producție până la 850.000 de tone pe an, cea mai mare parte fiind exportată în China.

Potrivit scrisorii, planul va afecta sistemul hidrografic al zonei. Se preconizează prelevarea a peste 800 l/s din râul Crni Timok — aproximativ jumătate din debitul de vară al râului — în timp ce râul Kriveljska este desemnat drept amplasament pentru facilitatea de depozitare a sterilului de flotație, de circa 1.900 de hectare. Ambele cursuri de apă se varsă, prin Timok, în Dunăre, chiar în punctul în care se întâlnesc granițele Serbiei, Bulgariei și României, la câțiva kilometri de comuna românească Gruia (județul Mehedinți).

ONG-urile atrag atenția și asupra impactului proiectului asupra comunității vlahe — români din regiunea Timocului. Această minoritate este concentrată istoric în districtele Bor și Zaječar, inclusiv în satul Krivelj — aproximativ 60% vlah — situat chiar pe malul râului Kriveljska. Într-o comunicare din august 2025, Raportorii Speciali ai ONU și-au exprimat îngrijorarea că povara extinderilor Zijin va cădea disproporționat asupra acestei minorități, semnalând riscul de expropriere legat de extinderea minei Čukaru Peki — una dintre cele două mine vizate de extindere. Comunitatea vlahă din Serbia constituie o minoritate națională recunoscută oficial, protejată atât prin Constituția Serbiei (Articolul 14), cât și prin dreptul internațional.

Citește mai mult pe presshub.ro.